când nu știi, întreabă un prieten

De la începutul anului am preocupări sportive. Motivația este simplă: am o mobilitate din ce în ce mai scăzută, datorată statului intensiv în fața computerului. Așa că am început cu pasul 1, lucruri cunoscute, adică gimnastică, aerobic și înot. Dar pentru că nu cunosc conceptul pas cu pas, primul efect a fost un umăr bulit și o săptămână de fizioterapie… suficient să mă trimită înapoi, la tastat, dar și să-mi creeze o stare de disconfort psihic major. Pasul 2 a fost “ce nu te omoară, te face mai puternic”, adică badminton și aruncat cu paleta după mingea de tenis + strâns din dinți atunci când umărul se manifestă. Concomitent cu ieșit în parc săptămânal și jucat cu copiii (terapie mai bună ca asta încă nu cunosc). Efortul fizic nu se vede în kilograme scăzute sau mușchi regenerați, dar soarele cu puțină mișcare m-au determinat să ajung la pasul 3, mișcarea adevărată = cardio = alergat. (Paranteză: alergatul este un fel de mama efortului fizic, pentru sportivi adevărați, nu amatori de weekend ca mine… filozofie eronată, dar derivată din realitatea crudă a nereușirii nici măcar a 50 m sprint pe bulevard, pe vremea când tastatura era doar tastatură). No bine, mulțumită prietenilor mei triatloniști, adică Oana și Zlatko, am descoperit că există numeroase programe pentru începători, care te învață cum să alergi eficient. Adică începi prin a te plimba, după care combini plimbarea cu alergatul și în 8 săptămâni ajungi și la cei 5 kilometri de jogging. Personalitatea mea deviantă vede 2 piedici personale în realizarea acestui program: adică nu mai repede și nu mai mult? 😀 Dar, pentru că altceva mai bun oricum nu am de făcut și motivațiile personale sunt destul de strong, rămâne să povestim după 2 luni 🙂

PS1: în lumea românească, mișcarea nu e valorizată deloc. De aceea nici nu avem infrastructură. Cred că doar atunci când străzile vor fi pline de biciclete și parcurile full de persoane care se plimbă sau se joacă, indiferent de vârstă, administrația locală se va gândi și la acest subiect…

Advertisements

One thought on “când nu știi, întreabă un prieten

  1. Go, Clau, go!!! :))) Tiii, înseamnă că data viitoare cînd ne vedem alergăm o tură împreună!!! Limonada de după o să fie și mai bună 🙂 Trebe să ai grijă – de la alergat începi să vorbești în rime :))) Cît despre mai mult și mai repede – se poate, dar de ce să riști să te accidentezi, să doară prea tare și să te demotivezi? Take it easy and enjoy every step :)))

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s