lupta pentru drepturi

Am început să scriu zilele trecute despre cât de obositoare a devenit lupta zilnică pentru drepturi normale. M-am luat cu altele și nu am reușit să finalizez până azi. După o zi în care nu am făcut altceva decât să conversez cu persoane diverse, de pe poziții de forță pentru apărarea unor drepturi basic. Concluziile sunt sumbre: trăiesc într-o țară în care proprietatea individuală este doar pe hârtie (în realitate babe blocate în comunism decid la comun, în numele proprietarilor individuali), contractele sunt bucăți de hârtie cu care să te ștergi la fund (în viziunea constructorului care după 20 de zile de la deadline-ul lucrării consideră clauzele contractuale niște chestii scrise ca să fie…), iar bunul simț nu mai există. Sincer m-am săturat să obțin rezultate doar prin amenințări. E frustrant, zău. Și e generalizat la nivelul societății (altfel aș fi spus că am avut eu ghinion de vecine neghioabe și constructori idioți). În aceste condiții e destul de dificil să mai am interes și motivație pentru proiecte comunitare. Să mă scuzați, dar nu pot să fiu ipocrită. Anyway, unicul lucru bun al zilei este plăcinta cu mere făcută de Luci: delicioasă 🙂 Ah, da, și am supraviețuit o zi fără picături de nas (deși încă am nevoie de tone de șervețele) 😛

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s