Nu este despre sarmale, este despre rucsaci

It’s a 1973 executive ashburn attache. They don’ t make it anymore. (The Intern)

De când mă știu car un rucsac după mine. În el, un laptop, caiete sau dosare, câteodată harddiskul extern, plus o tonă de șervețele de nas, pastile și, mai nou, o sticlă cu apă. Invariabil, trebuie să reziste la temperaturi de tot felul și să țină la jeg, pentru că nu se știe niciodată pe unde aterizează 🙂 No bine, anul ăsta am stricat vreo doi sau trei rucsaci. Cărând mai puține lucruri ca de obicei. Chiar și pe cel primit în State :)) Tot marfă de China, după cum se vede. Nu înțeleg și pace de ce toate lucrurile din ziua de azi sunt de unică folosință. Și de ce continuăm cu ipocrizie maximă să discutăm despre responsabilitate corporatistă, grija pentru mediu șamd. Poate ar trebui să începem discuția de la conceptul de bază: cum facem un produs care rezistă mai mult de o unică folosință sau un sezon?

Advertisements

2 thoughts on “Nu este despre sarmale, este despre rucsaci

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s