Pace, dragoste și avocado: principiul 1

De când fac research în scop personal pe teme de stil de viață sănătos, mișcare și nutriție am dat peste tot felul de teorii, unele chiar hazlii. Cel puțin în ultimii ani aproape că nu te mai poți ridica din pat fără să mai auzi de vreo opinie legată de beneficiile sau, dimpotrivă, dezavantajele consumului vreunui aliment sau al practicării unei mișcări. Asta în condițiile în care nu folosesc tv de foarte mulți ani, drept urmare nu ajung până la mine toate prostiile emise pe unde tv :))

Eu mi-am centralizat cunoștințele în câteva idei principale – un soi de principii de bun simț, de folosit pentru a face față vremurilor actuale pe care mi-am propus să le prezint în următoarele săptămâni 🙂

Așadar azi, principiul numărul 1

Atâta vreme cât mâncarea stă la baza existenței noastre, nu avem niciun drept să privăm oamenii de ea, nici să facem mișto de ei sau preferințele lor sau să punem presiune pe ei.

Din nefericire sunt extrem de mulți oameni pe planeta asta care nu au ce mânca, în timp ce în partea opusă avem un procent mic, dar substanțial (și în creștere) de persoane care aruncă tone de mâncare. Ținând cont că românii au trăit vremurile oribile în comunism, mi se pare cel puțin ciudat că suntem una din națiile care aruncă la gunoi între 10 și 25 % din ce cumpără. Eu încerc să limitez la minim chestiile pe care le arunc, pentru că nu cumpăr mai mult decât îmi trebuie, atunci când cumpăr combin produse cu termene diferite de perisabilitate, gătesc în general ce știu că mănânc și doar cât mănânc și nu am prostul obicei de a găti cinci sute de feluri de mâncare pentru a sărbători nu știu ce zei religioși 🙂 Pe de altă parte, cu cât familia este mai mare, cu atât provocările sunt mai numeroase, dar nu este imposibil – de exemplu noi am fost obișnuiți să ne gătim singuri dacă nu ne place ce există deja gătit; același proces se aplică și atunci când oamenii țin tot felul de diete. O altă modalitate de a combate risipa de alimente este de a cumpăra din magazine responsabile social – WWF are un studiu anual care poate ajuta sau de la producători locali, acolo unde mai există așa ceva. Sau de a-ți produce singur hrana – lucru pe care omul l-a practicat secole de-a rândul, fără să-i mai fie scârbă că se murdărește pe mâini… și dacă vă zic că e hipstăreală maximă să ai o mini-grădină urbană, o să deveniți interesați, așa-i? 😛

A doua parte a acestui principiu este legat de atitudinea noastră față de ceilalți: toate comentariile stupide de pe rețele sociale, toată presiunea despre cum ar trebui să fim toți vegani/ carnivori/ mâncători de rahat înghețat nu-și au locul într-o societate în care fiecare se respectă pe el și pe celălalt. Nu toată lumea își permite luxul de a deveni vegan pentru că într-o zi i s-a năzărit că porcul trebuie ținut în dormitor pentru că e drăgălaș 🙂 Sau pentru că pe net scrie că animalele poluează, drept urmare de mâine ne punem pe noi tricoul din fibre de plastic și nu mai mâncăm carne. Mâncarea pe care o băgăm în noi are de-a face cu o mulțime de factori, precum familia, cultura, clima, stilul de viață, filozofii și religii, educație, boli și alergii, bugete, mofturi, și nici nu știu dacă am epuizat lista… drept urmare ar fi cazul să terminăm cu toate judecățile de valoare 🙂 Și cu prostul obicei românesc de a-ți forța musafirii să se așeze la masă 🙂 Totodată ar trebui să avem mai mult respect pentru propria noastră persoană și să înțelegem că preferințele și stilul nostru au efecte pe termen lung și că ține numai de noi să fim sănătoși o perioadă cât mai lungă de timp 🙂

 

via pinterest

via pinterest

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s