Am rezolvat toate problemele țării, mai puțin buda din curte…

Mai puțin de jumătate din populația țării are acces la canalizare, în timp ce două treimi din românii care locuiesc la țară au toaleta în curte. Asta este statistica oficială aproximativă, de prin știri. Anul 2016. (Mi-e groază să citesc toate datele INS, sincer…)

Zilele trecute am văzut un început de serial a cărui acțiune avea loc în 1910, în America și în care tânăra profesoară sosită prin ceva sat își face curaj să folosească buda construită la ceva distanță de casă. 1910, da?! Buda era identică cu una pe lângă care tocmai am trecut în drum spre Brașov, ieri – alaltăieri, construită în mijlocul unui câmp, în care mai erau două porți, destinate, probabil, jocurilor de fotbal din liga z – că habar n-am ce neam de competiție oficială ai putea juca în asemenea condiții. Extrem de artistică imaginea, ar fi meritat o fotografie. În ramă, de trimis tuturor parlamentarilor României. No bine, ce pretenții să ai de la un islaz, aer condiționat, dușuri și frigider cu sucuri izotonice? :))) Păi stați, că situația nu-i mai roză nici prin sate și comune! Adică în ditamai localitățile țării, indiferent de regiune, oamenii se cacă în buda din spatele casei. Sunt curioasă 1, dacă mai au postere cu gagici dezbrăcate pe ușă și 2, dacă bate wifi-ul până acolo, pentru a beneficia de o experiență unică și de neuitat…

Serios, cred că-s cel mai nașpa turist al țării – am străbătut 1800 de kilometri în aproximativ două săptămâni, și singurele lucruri pe care le-am observat sunt legate de infrastructură. Au sau n-au gaz, au sau n-au apă curentă și toalete în casă – și oare spală cu mâna sau cu mașina de spălat??? (lol), au plăcuțe pentru turiști sau birouri de informare sau semnal full la telefon. Cu toată sinceritatea, situația nu mi s-a părut prea roz, chiar dacă în rural se construiește în draci, mare și impunător, cam prin toate zonele țării – apropo de asta, cred că trebuie să redefinim conceptul de sărăcie, ocazie cu care să facem o listă musai cu standarde minime de îndeplinit pentru orice localitate, că eu nu înțeleg cum poți să îți construiești ditamai căsoaia, dar să ai drumul cu cratere de nu trec decât vaca și căruța prin ele… Apropo de asta, tind să cred că mai toți oamenii plecați la muncă prin alte țări și-au băgat banii în ciment, în detrimentul educației sau al altor lucruri (generalizez, of course, dar dacă aveți alte exemple mă puteți contrazice), deși puțini se vor întoarce acasă și încă și mai puțini își vor face un business pe spatele construcțiilor. Construcții care-s mai greu de gestionat – mai greu de încălzit, mai greu de spălat geamurile blabla, dar care-s făloase, că deh, a mea trebuie să fie mai mare decât a ta (și de multe ori și mai chicioasă…)

În altă ordine de idei cred că este nevoie să facem planificări pe termen lung, nu doar pe 3-5 ani, că ajungem să băgăm bani în investiții care fac mai mult rău decât bine – vezi cazul Mărginimii Sibiului, unde rețeaua de apă inagurată de câțiva ani nu mai face față, drept urmare apa este cu rația. Că deh, nu știa nimeni că zona este full de turiști și în expansiune atunci când a gândit investiția…

Nici nu cred că trebuie prea mult creier, doar puțină imaginație, la fel de puțin research – științific și mult bun simț.

Undeva prin vârf de deal, prin apropiere de Onești

Undeva prin vârf de deal, prin apropiere de Onești

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s