Din piață sau de la hypermarket?

Ultima oară când am făcut cumpărături în piață, undeva la mijlocul săptămânii și mijlocul zilei, “fugită de-acasă cu ultimii bani de pâine” m-am trezit că băiatul care vindea cartofi nu a avut să-mi dea rest. Și-a întrebat toți colegii din stand, care au ridicat frumos din umeri, după care a fugit la magazinul naturist de lângă și într-un final parcă a reușit să schimbe banii la standul din față. Mi-am primit restul împreună cu un bon fiscal, care m-a impresionat până la lacrimi (zău, când ați mai primit bon fiscal în piață?), după care am început să filozofez, of course. Nu știu în ce măsură bonul fiscal ajută, mai ales că legumele și fructele sunt marfă perisabilă și vânzarea lor rapidă presupune o politică de prețuri extrem de flexibilă, dar știu sigur că plata cu cardul ar putea crește volumul vânzărilor. Eu am rar bani cash și prefer să plătesc peste tot cu cardul, în încercarea de a-mi ține cheltuielile sub control 🙂 Ah, da, să nu-mi spuneți că nu e posibil așa ceva pentru că 1, în Suedia am plătit peste tot așa, chiar și la chioșcuri și 2, în State am plătit la hostel, cardul fiindu-mi scanat pe o device prins pe un smartphone (factura am primit-o pe email). Plus nouă ne place tehnologia (vezi viteza cu care merge netul la noi comparativ cu alte țări), deci condiții propice avem 🙂

În altă ordine de idei în piață toată lumea se uită ciudat la tine dacă vrei să cumperi doar una-două bucăți, cum fac eu pentru că încerc să reduc la zero aruncatul mâncării, deși toți au cântare electronice. Motiv pentru care cumpăr din rețele. Doar că, nu știu dacă o fi de la noua lege cu x% mâncare românească pe raft, legumele și fructele din ultima vreme arată jalnic. De exemplu Kaufland vindea zilele trecute brocoli ofilit și/sau mucegăit cu aproape 4 lei bucata… nu știu ce fel de animale mănâncă așa ceva, dar pentru cele cu 2 picioare știu sigur că nu este indicat consumul de brocoli mucegăit 🙂  Partea proastă e că nici în piață lucrurile nu stau mai bine – vara asta am avut șansa neașteptată de a cumpăra piersici/nectarine românești care miroseau senzațional și aveau gust (mda, în cele 30 de zile în care nasul meu și-a recăpătat simțurile suprimate de o alergie cronică); doar că din 4 bucăți aka 1 kg am aruncat mai mult de jumătate, pentru că au fost stricate sau s-au stricat într-o zi, în frigider.

Aștept cu interes studiul de impact legat de implementarea legii cu 51% produse românești și poate o dezbatere argumentată despre mâncare și canale de distribuție.

via pinterest

via pinterest

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s