Vor fi noile panouri stradale mai eficiente în promovarea culturii sau doar bani aruncaţi pe spurcata?

De fiecare dată când citesc despre ce tâmpenie a mai zis sau făcut Trump, nu mă mir de el, mă mir de cei care stau să îl asculte.

Nu mi se pare ciudat că primăria Braşov crede că nişte panouri folosite pentru o expoziţie foto pot fi refolosite pentru promovarea culturii locale, dar mi se pare bizar ca un jurnalist să ne spună că “aşa da”.

Rezumând, în Braşov există următoarele categorii de promotori culturali: publici, din subordinea Primăriei Braşov (2 teatre, o filarmonică, o operă), din subordinea Consiliului Judeţean Braşov (4 muzee, 1 centru cultural – Reduta, 1 şcoală populară de arte şi meserii, 1 bibliotecă) şi privaţi, gestionaţi de biserici (Prima Şcoală Românească, Biserica Neagră), Centre culturale (Universitate, German, Alianţa Franceză), plus organizaţii, firme, persoane private. Dacă am uitat pe cineva, îmi cer scuze (puteţi lăsa un comentariu şi completez). În plus se adaugă promotorii din judeţ şi cei naţionali – majoritatea evenimentelor însă folosind logistica locală, plus ceva spaţii publice. Dacă lăsăm partea privată deoparte, cei publici sunt obligaţi să aibă un program anual de programe, activităţi şi evenimente, care bănuiesc că-s aprobate de ordonatorul principal de credite, Primăria sau CJ, program care poate suferi mici adăugiri pe parcursul anului, în funcţie de cât de efervescentă e activitatea instituţiei – mai primeşte un grant, mai dezvoltă un parteneriat, etc (din experienţă însă Braşovul nu excelează în acest domeniu, deci putem spune că un maxim de 25% de modificări anuale este un standard ok). La acestea mai putem adăuga cele 20 de proiecte culturale – în medie – finanţate de vreo doi ani, dacă nu mă înşel la concursurile locale anuale finanţate tot de Primărie/CJ. De unde rezultă o listă clară şi exactă cu evenimente anuale, repetitive multe dintre ele. De exemplu cine este pasionat de concerte clasice, avem joia program la filarmonică, la Sala Patria sau miercurea, la Casa Mureşenilor şamd.

Tot de vreo 2 ani de zile Primăria Braşov centralizează evenimentele şi realizează un newsletter lunar, informaţiile sunt mai nou publicate pe un site dedicat – cultura.brasovcity.ro. Ar fi interesant de văzut care este impactul celor două, dar cred că vom mai avea de aşteptat. Apropo câţi dintre voi aţi intrat pe site-ul de mai sus? 🙂

O altă modalitate de promovare, folosită de ani de zile – fără a înţelege dacă este legală sau nu – este de a amplasa un panou în una din cele 2 zone, Republicii sau la Rectorat – pentru că panourile sunt haotice şi uneori chiar periculoase, în condiţii de vânt, Primăria s-a hotărât într-un final să ia în discuţie crearea unor panouri proprii de afişaj. Acum, de prins pe clădiri nu este posibil, clădirile respective fiind private şi în plină zonă arhitectonică specială. Drept urmare panourile vor fi tot mobile, exemplu dat în articolul din BzB fiind cele folosite pentru o expoziţie foto temporară, gestionată de Muzeul de Istorie (un fel de A3 din câte am priceput).

Dilemele mele sunt mai multe: sunt 10 panouri suficiente pentru a promova lunar evenimentele braşovene? Pe 10 A3 nu intră mai mult de 10 afişe cu aceeaşi dimensiune sau 20 de A4, care sunt puţin lizibile într-un spaţiu public. Dacă nu sunt suficiente, se va umple Republicii de panouri?? Cui se adresează aceste panouri? În general lumea care se perindă în centru este formată din turişti – cât sunt de relevante informaţiile despre nişte evenimente promovate în limba română? Dacă publicul evenimentelor locale este format într-un procent majoritar local, de ce zonele de afişaj sunt Republicii, Modarom şi gangul dintre Piaţa Sfatului şi Piaţa Enescu şi de ce nu sunt mai relevante zone din cartiere? De ce nu la mall, vorba unui prieten de pe fb? 🙂 Mai citeşte cineva afişajul stradal? Până la urmă trăim într-un oraş care se vrea metropolă, cu viteză bună la net, cu rată bună de folosite a telefoanelor mobile. De ce panouri metalice şi nu info-chioşcuri, aplicaţii mobile, holograme sau alte variante? 🙂 Şi dacă sunt totuşi relevante, de ce panouri A3 şi nu ciuperci precum cele folosite de exemplu în Sibiu, care ocupă o amprentă mai mică şi au o suprafaţă ok de expunere? Şi nu în ultimul rând cât vor costa panourile respective şi de de va merita investiţia? Le facem doar în virtutea inerţiei sau ne aşteptăm să crească numărul participanţilor la evenimente? Caz în care sunt curioasă cum se va măsura rentabilitatea.

Cred că ar trebui să spunem “aşa da” doar atunci când vom discuta argumentat şi profesionist şi nu doar vom cheltui bani publici, pentru că se poate.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s