Știți cum sunt retrieverii, că dacă nu le dai ceva de făcut, se apucă și rod tot? 🙂 Cam așa și eu azi. 😀
Drept urmare mi-am luat izmenele pe mine, mi-am pus căștile în urechi și m-am dus în parc. În Parcul Sportiv Tractorul. Unde țâșnitoarea nu merge, că nu e decât aprilie. Dar e plin de nenici pensionari jucând table și cărți (mă întreb dacă pe bani…). Ar fi fost aproape romantic – au dat frunzulițele, ciripesc păsărelele, e plin de săpături de la electrica și de movile de pământ (sunt de la șobo sau au ajuns cârtițele la oraș????) și când zici că ce e frumos e în parc, vine norul de praf de la șantierul din 13 decembrie… Că doamne feri să folosim niște panouri, ceva…
În altă ordine de idei aparatele de fitness încă sunt funcționale, deși era plin de piticoți pe ele, care dădeau cu ele de pământ, că de ce nu….
Faza nasoală e că te duci în parc cu astenie și vii acasă cu depresie: :))))) Dar să zicem mersi că încă mai există parcul. Că nu se știe ce ne aduce viitorul…
claudia 