Cărți, scene și manele – ediția ianuarie 2022

She knew one tiny grandchild was all it would take to stop the silence roaring, to make her days splutter back to life again, but you could not ask your children for grandchildren. How demeaning. How ordinary. She believed herself to be more interesting and sophisticated than that. She was a feminist. An athlete. A very successful businesswoman. She refused to be that particular cliché.

Apples Never Fall, Liane Moriarty

On dates, Ian has his tried-and-tested material. He’ll impress young women with pictures of his pool, and the time he was interviewed on Kent Tonight. He had already shown Karen a picture of his pool, because you never knew, but she had simply smiled politely and nodded. No wonder she was single.

The Thursday Murder Club, Richard Osman

Două cărți simpatice de anul trecut. Pe final de an am descoperit-o și pe Marjan Kamali, care nu scrie rău și care poate va fi tradusă și în română, dacă îi ajunge ecranizarea cărții pe HBO. 🙂

Decât filme proaste, mai bine cărți. Dar, oh boy!, sunt atâtea cărți care nu merită steluțele ălea multe de pe goodreads… Cred că și noi suntem de vină, că vrem ca autorii noștri preferați să scrie repede și mult, măcar o carte pe an, drept urmare calitatea are de pierdut.

Dacă vă place ficțiunea istorică, Secretele Parisului, Natasha Lester a fost ok.

King Richard, despre tatăl celebrelor Venus și Serena Williams, excelent film și Will Smith e foarte bun.

Tick, tick… Boom!, muzical regizat de Lin Manuel Miranda – yup, e peste tot zilele ăstea. Despre un compozitor care visează la Broadway. Nu e rău deloc.

Spencer, bănuiesc că va câștiga ceva premii, dar mie nu mi-a plăcut. Coloana sonoră e groaznică, deși îi înțeleg rolul.

Sezonul 2 de la Emily in Paris a fost okeish, haine plus locații faine, intriga jenantă, noroc că nu prea avem la ce să ne uităm, că uite așa s-ar putea să avem și sezonul trei prin decembrie.

Șocul de final de an a fost însă știrea că 1, Mr. Big moare în primul episod din continuarea lui Sex and the City și că 2, actorul Chris Noth în viața reală se pare că a fost mai nașparliu ca Big + Florrick cu doamnele, motiv pentru care a fost anulat, inclusiv din The Equalizer.

Evident că m-am uitat și eu la Don’t Look Up și The Matrix Ressurections. Primul face mișto de lumea actuală pe care o surprinde atât de bine, că zici că e documentar… da, ca Idiocracy. Să vă uitați până la final de tot, că are două faze mortale. Matrixul m-a cam plictisit, dar RoNeo și Julieta rămân împreună, plus că-s prosumatori de energie, prind glonțe din zbor și zboară precum Superman. 😀 În rest mașinile luptă cu oamenii și mai merge de un episod în serie, de exemplu cu copchiii sau clonele celor doi. Bonus, vreo două-trei filozofii și niște glumițe ieftine. Keanu arată aproape ok tuns zero și bărbierit, că în rest mă sperie.

M-am teleportat cu cel puțin zece ani (mai mult?) în urmă cu melodia și videoclipul ăsta, super. 🙂

Și clasica urare “fie ca” anul acesta să avem mai multe cărți, filme, seriale și melodii bune. 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.