Încălzire centralizată – mai 2022

Las aici niște linkuri, pentru dom’ primar și noii lui prieteni din Danemarca.

Producătorul de energie termică din Buzău, în faliment şi vândut la licitaţie – iunie 2021

Sistemul centralizat de încălzire a dat faliment în Năvodari. Abonații au fost abandonați – octombrie 2021

Cum a intrat în faliment RADET Constanţa! – septembrie 2021

În România, o treime dintre companiile de termoficare sunt în insolvență – noiembrie 2021

Peste 1.110 de blocuri din Capitală nu au avut apă caldă din cauza avariilor – aprilie 2022

1 din 7 blocuri din București nu are apă caldă. Cele mai multe, în Sectorul 5 – aprilie 2022

Primăria Capitalei are datorii de aproape 600 milioane lei la Termoenergetica pentru subvenția la energie termică – aprilie 2022

Societatea de termoficare din Focşani nu mai livrează apă caldă menajeră către abonaţi / Compania are datorii la gaze de aproximativ 5,5 milioane de lei – mai 2022

Tot ce atinge echipa PrimBv devine toxic în 3, 2,..

Eu nu am mai pomenit așa ceva și lucrez direct cu administrația publică din 2001. Am văzut mai multe guvernări, de toate culorile, a trebuit să-mi înghit greața de n ori, dar beneficiul public fie prima, fie puteai negocia ceva astfel încât găștile de partid și comunitatea să-și împartă banii, și măcar 1% să se reîntoarcă la popor. Politicienii se porcăiau între ei, dar te lăsau să-ți faci munca cât de cât…

Când și-a luat-o cei de la Amural în bot, m-am gândit că este un fenomen izolat, că i-a luat entuziasmul pe dinainte și că lucrul acesta s-a combinat cu lipsa de experiență a noii echipe din primărie, drept urmare au picat de fraieri, pe niște greșeli care în alt context ar fi fost trecute cu vederea. Doar că la Brașov se prefigura război de gherilă, politic vorbind, și războiul vine cu victime și din rândul civililor – în cazul de față un ONG care a contribuit la dezvoltarea vieții culturale locale, la turism și la brandul de oraș. Eu nu sunt fanul lor, dar cred că Brașovul va fi mai sărac fără ei.

La rând, zilele trecute, Consorțiul Cultural Corona, care reunește instituții publice, organizații și actori culturali din Brașov a fost folosit drept pretext de către pnl-psd pentru a politiza comisia de specialitate (!!!) care va evalua proiectele depuse spre finanțare la rundele Primăriei Brașov.

Văd că urmează ROMO – grupul ce promovează lanțul scurt de distribuție, care a pornit în pandemie cu vânzarea de produse din portbagaj în parcare la Magnolia, de acolo s-a mutat la Coresi, apoi la Shopron și care se pare că vor organiza nu știu ce târg de Paște prin centru, sub umbrela Primăriei. Au avut deja scandalul unu, legat de specificul activității și comentariile concurenței și urmează scandalul doi, pe filiera primăriei – să vedem cât de șifonați vor ieși de aici…

La rând sunt organizațiile culturale, cele sportive și probabil cele sociale, care se gândesc să facă proiecte pe licitațiile locale. Dacă vă bate gândul, vă sugerez să vă gândiți de două ori înainte de a aplica, căci anul ăsta cred că va fi cu sânge.

Practic este un mandat în care vom vedea o involuție locală, pentru că s-au întâlnit varza murată și cu proștii din politică. Și mirosul este atât de toxic, încât distanța este singura care te ține în siguranță.

Cum a fost la turul BNR/Palatul Czell din Brașov

BNR a avut două zile de porți deschise, motiv pentru a da o tură pe acolo și a vedea cum stă treaba cu Palatul foștilor proprietari ai fabricii de bere din Brașov, frații Czell.

Clădirea a fost construită în 1903, fiind o clădire mixtă, cu o cafenea și spații comerciale la parter și apartamente de locuit la cele două etaje. În total sunt 152 de încăperi, din care 81 de locuit. Din 1928 a ajuns bancă, după care comuniștii au naționalizat-o și ulterior a ajuns la BNR, care este și proprietar începând cu 2003.

Clădirea este renovată în interior, are niște vitralii colorate frumoase, care dau în curtea interioară și o scară mai deosebită. În rest, în camerele în care am intrat se vede amprenta comunistă.

Turul a mai cuprins o expoziție de monede și bancnote românești, precum și o prezentare a Băncii Naționale.

Și poate pe viitor vom putea vizita și tezaurul, despre care ni s-a spus că are o ușă spectaculoasă și că păstrează mirosul banilor de odinioară. 🙂

Accesul s-a făcut în baza cărții și de identitate, tururile ghidate au fost aprox. din oră în oră și nu s-au putut face poze.

Schimbat de CI, petrică, curățenia prin oraș

Schimbatul cărții de identitate, căci a expirat. Mi-am făcut programare pe la jumătatea lui februarie pentru final de martie, exact în perioada în care am aflat că se duce starea de urgență. Site-ul a mers relativ repede, după ce m-am prins cum se colorau zilele ocupate. Taxa am plătit-o și mai rapid, cu sms. Actele le-am descărcat de pe site-ul primăriei, unde ar fi ok să existe și un tutorial de completare. La intrare am aflat că cine nu își face programare, vine după bon de ordine la 6 dimineața. Și de aici, un mic haos. Pentru că tabela electronică părea blocată, angajații ieșeau de la ghișeu și strigau după programări sau “cine este ultimul bon”. După care am avut mici contre cu tanti de la ghișeu, că am pus o hârtie în plus și s-a iritat puțin când i-am spus că am completat ce hârtii erau pe site. Drept urmare mi-e frică să văd ce poză voi avea pe CI… Eliberarea este în 7 zile lucrătoare, fără programare.

Petrică. Cel din centru s-a transformat în doi P, unul fiind postat pe Victoriei, lângă stația de la Profi. De fiecare dată când trec prin zonă, este coadă de băștinași cu sacul de peturi după ei. Eu aș prefera ca stațiile Comprest de gunoi + reciclate să existe la fiecare ghenă și să fie curate, că asta înseamnă civilizație, dar dacă P dă rezultate până atunci, fie.

Curățenia prin oraș. Mie Brașovul mi se pare din ce în ce mai jegos, în ciuda lunilor de curățenie. Nu are treabă doar cu faptul că Comprest și Brai-Cătă mimează servicii de calitate, este și efectul băștinașilor necivilizați. Dar și sistemul este format dintr-o sumă de proști. Le cerem oamenilor să-și scoată gioarsele din beci, dar nu cerem Comprest să suplimenteze tomberoanele, după care dăm comunicat de presă că uite cum căuta Poliția locală infractorii de gunoi prin cartier. Aducem niște containere pentru curățenia de primăvară, dar nu scriem pe ele pentru ce pot fi folosite. Vin angajații lui spații verzi și kilăresc niște copaci; resturile zac bine mersi de cel puțin o săptămână.

Dar apreciez faptul că mă pot plânge de metropola în care stau. Că alții, săracii, nu (mai) au oportunitatea aceasta.

Bugetarea participativă, mic îndrumar

În perioada următoare o să curgă cu păreri despre rezultatele procesului de bugetare participativă din Brașov din acest an. Nu discutăm despre părerile partidelor exprimate sub forma diverselor site-uri online pe care le patronează neoficial, că nu despre asta e vorba. Ci despre procesul de bugetare ca atare. În teorie și practică.

În teorie, bugetarea participativă este instrumentul dedicat în mod direct cetățenilor pentru a se implica activ în viața comunității în care trăiesc și a decide natura cheltuielilor făcute din impozitele și taxele lor. Brașovul se află la încercarea numărul 2, după ce prima a fost un eșec total (să nu mă înșel, dar parcă nu s-a finanțat nimic). La încercarea din acest an am avut niște proiecte depuse de diverse persoane pe un site al primăriei, din ele s-au selectat câteva de un juriu, astfel încât să corespundă oarecum pe direcțiile de finanțare, după care am avut o perioadă de votare – anemică și ieri am aflat că s-ar finanța vreo 4 proiecte, câte unul pe direcție.

După mine, într-un caz ideal, bugetul orașului ar fi dezbătut și decis de toți cei afectați de el (tot bugetare participativă e și asta 🙂 ), și extra, pe anumite zone de investiții sau pe valori mai mici, am avea un proces participativ suplimentar, astfel încât banii să fie cât mai eficient cheltuiți.

Imaginați-vă o localitate cu 200 de băștinași, care se întâlnesc la începutul anului într-o sală, mănâncă o gogoașă și discută pe ce vor cheltui banii din acest an. No bine, într-un oraș de dimensiunile Brașovului este puțin mai greu să aduni băștinașii într-o singură locație, fie ea chiar și online. Dar ai putea replica acest lucru pe zone mai mici, de exemplu pe cartiere și uite așa ajungi la bugetare participativă.

De ce totuși avem un nou an de rateuri? Motivele sunt diverse, de la faptul că am avut proiecte depuse de membrii de partid sau anturajul acestora – da, și ei locuiesc în acest oraș, dar au la îndemână alte instrumente pentru a-și promova interesele, la mambo-jumbo care au fost direcțiile de finanțare – ai și lucrurări de infrastructură mică, dar și proiecte culturale, pentru care oricum există linie de finanțare separată; ai proiecte depuse (parc de căței) care se încadrează în direcțiile asumate (cuvântul meu preferat! lol) în programul de guvernare al partidului, deci care ar trebui finanțate în cei 4 ani, că așa ai promis în campania electorală; ai proiecte de infrastructură – toaletă în parcul Tractorul, pistă de alegare tot aici – care sunt 1, pe domeniul tău, în gestiunea ta și 2, obligatorii, că așa zice în lege, că zonele amenajate au toalete și parcul sportiv (în mintea mea) are și pistă de alergare (deși eu nu cred că plasticul/ cauciucul lipit peste asfalt este ceea ce ne dorim în Brașovul verde). În plus nu te ajută nici contextul, oamenii sunt speriați de facturile uriașe de curent/gaz și de prețurile la mâncare, plus conflictul de la graniță, peste care se suprapune un val de dezgust față de viața politică locală, iar tu vii cu proces de votare online, pentru niște mici porcărioare, care nu îți vor îmbunătăți viața în mod semnificativ în perioada următoare și pentru care mai trebuie să faci și efortul de a te înregistra online! Bre mă lași?! :))))

No bine și punem în practică, dacă cele 200 de voturi sunt nesemnificative pentru un oraș cu 300 de mii de locuitori? Depinde de filozofia celui ce finanțează, iar momentan în Brașov se merge pe “decât nimic…”.

Ce s-ar putea îmbunătăți? În primul rând, ce am mai spus, gândit la nivel macro și corelat toate liniile de finanțare cu strategia orașului și direcțiile de investiții. Apoi ar trebui să nu ne mai fie frică de dezbateri, chiar dacă în momentul de față dezbaterea publică pare a fi monopolizată de gașca de golani repetenți din curtea școlii (apropo, ieșiți de pe fb și o să vedeți care este relevanța acestora în lumea reală). O altă provocare este de a ieși din zona specialiștilor de partid și instituții publice și de a ajunge la tălpașii din comunitate. Da, dragi pesediști, eu aș vrea ca aurolacii și locuitorii să decidă soarta fântânii arteziene de la Rapid și specialiștii în urbanism, nu voi, ok?

Nu în ultimul rând, bugetarea participativă presupune că puterea este la cetățenii orașului, un concept cu care românii, în general și brașovenii, în special, nu prea s-au întâlnit, motiv pentru care avem nevoie de educație și de timp.

3 Târguri de Xmăs (Brașov, Sibiu și Cluj)

Am bifat anul acesta două târguri și jumătate, mai precis Brașov și Cluj Napoca, la fața locului, pe repede înainte și Sibiu pe net, că arată la fel ca întotdeauna, ceea ce nu este neapărat un lucru rău.

Cluj și Sibiu au fost anul acesta cu gărduleț, certificat și coadă la intrare, pentru că aveau mâncare și băutură în program. Spre deosebire de ele, la Brașov a fost liber, dar cu minus la capitolul atmosferă.

Faine denumirile căsuțelor din Cluj, panorama din Sibiu și bradul din Brașov.

Brașovul beneficiază (încă) de imaginea suprarealistă avută în rândul turiștilor și de asocierea cu faimosul castel Bran. Prea puțin este munca administrației locale sau al specialiștilor din domeniu (mai există așa ceva??) și mai mult faptul că restul zonelor din țară sunt super pușcate. Dar lucrul acesta nu va mai dura prea mult. Până la urmă după ce ai epuizat selfișoarele și covrigii la suprapreț, poți să mergi liniștit prin alte țări, că pe aici nu prea ai ce face. Primăria a încercat anul acesta să resusciteze și alte zone de prin oraș, fără prea mult succes; ce-i drept luptele politice și covidioții nu au ajutat deloc. Partea bună este că potențial există. Partea proastă este că ai nevoie de viziune, specialiști și buget pentru a realiza ceva mișto de tot, care să mulțumească și localnici, și turiști.

În fine, după cum spune brandul de oraș în acest moment, “decâtnimicestebineșiatât”.

PS: avem un bilet comun pentru toate muzeele din oraș aparținând de Consiliul Județean Brașov. Dacă îl folosiți, aștept feedback.

Și azi ce scandal mai avem?

Mai nou, nu mă mai uit peste știrile administrative locale să văd care sunt noutățile. Și nici nu mă mai preocupă dacă e de bine sau de rău. Nu. Motivul pentru care citesc știrile este să aflu care mai este scandalul zilei. Practic avem o șleahtă locală pasionată doar de generat mutrițe pe fb, că în rest li se fâlfâie. O parte dintre ei cred că vor rezista așa până în 2024, când vor genera voturile necesare pentru a-și instala neamurile prin toate posturile și a o duce fericiți până la adânci bătrâneți (sau un post mai bun în administrația centrală). Doar că sunt capete seci. În 3 ani vom avea un oraș într-o stare mult mai proastă decât acum, într-un context național, european și mondial care s-ar putea să ne dea fiori pe spinare. În momentul de față tot ce poți să faci este planuri de criză. Multe planuri de criză. În niciun caz să stai cu dânsa în mână, strâmbând din nas la orice, pentru că nu-i așa, tiparnița funcționează și banii de la UE vin oricum. (Polonia a aflat pe pielea ei cum stă treaba…) Pe de altă parte, avem o altă gașcă care încearcă cu orice preț să-și impună părerea proprie, pentru că na, dacă au fost votați, implicit sunt cei mai deștepți din parcare și care fac scandal prin interpuși. E ca la grădi, grupa mică, jur. Ăstora din urmă le-aș sugera să mai lase ifosele, să pună mână pe legislație și să priceapă că politica nu se face doar pe rețele sociale.

Despre piețe

Am început să scriu despre piețele din Brașov la începutul lui septembrie; în octombrie am aflat că de fapt situația este muult mai tristă, cam la nivel de început de ani 2000, cu comercianți care nu plătesc taxe de tarabă, căci ele intră în buzunarele cuiva. Și noi discutăm de ozn-uri… Voi vă dați seama?

Las aici câteva idei, până nu mă demoralizez cu totul.

Piețele locale agroalimentare din Brașov au nevoie să fie aduse la nivelul anului în care trăim, pentru că sunt rămase cam în urmă.

În primul rând nu este ok ca în 2021 cei care vând în piață să moară de cald vara și de frig iarna. Spațiile ar trebui regândite, reconstruite și recompartimentate, cu aer condiționat, căldură, toalete vizibile, etc. Inclusiv din punct de vedere al aprovizionării – acces auto, parcări șamd.

În al doilea rând, poporul local cere diversificarea acestora. În momentul de față avem piețele clasice, care funcționează pe tot parcursul anului, cu halele deschise și iarna (că pe tarabele de afară nu prea ai ce să găsești), însă ele nu acoperă toate cartierele orașului; sunt zone în care se pot construi piețe noi; sunt zone în care putem avea piețe care funcționează în anumite perioade ale anului – piața de sâmbătă sau piața de toamnă.

Apoi, în anul 2021, când cerșetorii se plătesc cu cu cardul (în Suedia) este cam stupid să nu poți plăti cu cardul marfa din Brașov. Și să nu primești bon fiscal. Și proveniența mărfii să fie scrisă pe cartoane cu markerul… Ca să nu mai discutăm de clasicele: nu vindem doar o bucată/ nu puteți alege marfa/ la prețul ăsta vreți și calitate/ vă punem cel puțin un produs stricat etc.

În ce privește vânzătorii, știu că toată lumea visează producătorii de odinioară, dar să fim serioși, ei sunt oale și ulcele. Dar putem avea un mix de producători locali, care vând direct, brokeri care vând în numele unor producători locali și comercianți. Pentru asta însă serviciul piețe trebuie să facă mai mult decât licitații de mese, adică să aibă în echipă și post de buyer. Și să lucreze cu Direcția de Agricultură și ce alte instituții mai există pe zona asta. Dacă tot vrem să promovăm produsele locale, verzi, bio, sustenabile, etc.

Piețele sunt în directă competiție cu tot ce înseamnă magazine, dacă nu le modernizăm, la un moment dat vom rămâne doar cu amintirile.

Faptul că niște angajați prinși cu chitanțe netăiate nu au fost dați afară și șefii de piețe sunt mutați din stânga în dreapta nu sunt decizii care să încurajeze performanța. Piețele trebuie să aibă sistem de camere video, soft informatic, care să nu permită fraude și personal calificat. Gândiți-vă că în momentul de față sunt promovate inițiative private gen Romo sau Shopron în detrimentul renovării halei din fostul Universal. Sunt 5 piețe și tarabele cu textile de la Piața de Miercuri, nu-s nu știu câte entități…

Ah, da, și o tot dăm în sus cu orașul verde, dar în toate piețele primești pungi de plastic pentru fiecare produs cumpărat!!!!

Ultima, site-ul serviciului este înfiorător, chiar dacă pe el au apărut ceva prețuri săptămânale – oricum în piață prețurile fluctuează de la o zi la alta.

Se pot face multe. Dar oare se și vrea? 🙂

Selgros își bagă case automate și Auchan și-a modificat cântarele

În Selgros Brașov azi apăruseră 3 case automate, două pentru cărucioare mari și unul pentru produse rapide și toate coșurile au QR pe ele și un dispozitiv pentru viitorul scanner. Dacă frecventați magazinul, probabil știți că au și ei aplicație pe telefon, cu prețuri promoționale la unele produse. Aplicația merge cam prost, dar poate fi îmbunătățită – de exemplu să poată fi folosită pe post de scanner, ca la Carrefour – până acum eu am folosit-o să verific prețul și pentru reduceri.

Casele pentru cărucioare mari au și un cântar asociat în podea. De când vor putea fi folosite? Curând. 🙂

Pe de altă parte cântarele lui Auchan, cele de legume și fructe, vor fi de acum încolo ordonate alfabetic, în loc de clasicul “vezi ce număr are produsul”.

Pentru alte informații de la shopping, nu ezitați să mă citiți. LOL.

Oportunități verzi ratate

Mâine începe școala fizic, drept urmare la 8 dimineața vor fi claxoane nonstop, după care la 12 tura doi, în reluare; undeva după-amiaza, vom avea și o tură trei, dar mai redusă semnificativ. Șoferul meu nu va mai putea să ajungă la bloc și doamne ferește de vreo ambulanță sau mașină de pompieri. Vedeți voi, ce ați trăit câteva zile pe Mureșenilor, eu trăiesc zilnic, de câțiva ani încoace – trafic blocat, claxoane, poluare, nesimțire. Bineînțeles că soluția cea mai rapidă este și este simplă – stație de îmbarcare făcută pe Victoriei, dar niciun oficial nu pare interesat de subiect. În condițiile în care școala din colț se deschidea cu primarul, datorită legăturilor de partid.

Am întrebat pe fb dacă lumea știe de rasteluri de biciclete prin școli, am aflat de vreo două exemple. (Aș fi vrut să întreb și dacă cineva a folosit curtea deschisă în ultimele săptămâni, dar mi-a fost frică de răspunsuri…) Este frumos să desenăm biciclete pe asfalt, dar nu ar fi fost mai eficient să montăm rasteluri în fața școlilor? No bine, știu, vom monta (cândva), în baza propunerilor primite în noua campanie de pr a primăriei blablala. (Deci, stai, nu avem lista cu locații și priorități, când pistele de biciclete au fost parte din campania electorală?)

Eu chestii din ăstea aș fi vrut să văd într-o săptămână verde: am montat 10 rasteluri de biciclete la 10 școli și mai urmează 20 în parcuri, înstituții publice etc. Am montat 20 de containere cu cip împreună cu Comprest și uite aici site-ul nou, îmbunătățit care îți spune clar, pe înțelesul oricărui prost, cum selectezi. N-am vopsit juma de kilometru de bandă de biciclete, dar uite, avem în sfârșit soluția la calea cea verde, care e tot un studiu de nimeni nu mai știe de când și de ce. Ne-am uitat pe buget și anul viitor vom porni un program de subvenții pentru brașovenii care vor să-și cumpere prima bicicletă (să umble cu ea pe mașină).

Chestii concrete, simple, de bun simț, care ne-ar face viața verde în realitate, nu doar pe facebook. Da, știm că subiectul este complex. Da, știm că este greu să schimbi comportamente. Da, știm că dezbaterile pot ajuta. Și da, știm că ne plac titlurile, chiar și atunci când împăratul este gol.

Ce sens are să colectezi peturi pe bilete, dacă nu transformi asta într-un program permanent (își permite primăria transport public gratuit?)? Care-i logica blocării unei străzi pe care nu se întâmplă nimic, în loc de a pune pe ea transportul public (care variantă ar fi fost și ea stupidă, pentru că distanța este mică și stația pe partea opusă)? De ce faci activități doar în locații fancy și turistice, cu oameni spălați și parfumați, care oricum merg pe biță și colectează gratuit, când nevoia de educație este în cartiere și în periferie?

Dar serios acum, un an irosit nu ajunge?

Conducerea unei metropole se împarte între o treime leadership, o treime management și încă o treime blabla politic să mai fii ales un mandat. Leadership nu avem, managementul este varză murată și politica scârțâie mai ceva ca genunchii brașovenilor prinși de reumatism. În timpul acesta sunt momente și oportunități ratate, care nu se vor mai întoarce prea curând.