Anul trecut o gașcă de foști elevi din Unirea, actualmente adulți, au creat o asociație și au reușit să organizeze prima ediție a Balului Uniriștilor. (Mai trăiește Purchi? Oooo daaa :D)
Ediția a doua va avea loc în 31 mai. Există un grup pe facebook unde se postează informații de actualitate și bineînțeles, site-ul de mai sus al asociației.
Și tu câți ani ai de când ai terminat liceul? Fuck, prea mulți :)) Dar de sacoul mov ai scăpat? Daaaaaaaa 😀
Doamna de la asociația de proprietari, care cu un sictir șăgalnic încasează banii proprietarilor, mi-a replicat ieri că nu îmi spune niciun cont (din nou) pentru că asociațiile au termen un an de zile să implementeze prevederile noii legi. Și mai vedem… I-am urat de bine și m-am apucat de citit legea.
Articolul care mă interesează și care ne-ar aduce cu plățile în secolul actual este art. 20 care spune așa: 1) Fiecare asociație de proprietari este obligată să dețină un singur cont bancar. 2) În vederea plății cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, datele de identificare ale contului bancar prevăzut la alin. (1) se comunică tuturor proprietarilor prin afișare la avizier, odată cu lista de plată a cheltuielilor asociației de proprietari. 3)
Prin datele de identificare ale contului bancar menționate la alin. (2) se înțelege numele titularului contului, banca la care este deschis contul, sucursala și codul IBAN.
Legea a intrat în vigoare la finalul lunii septembrie. Faza e că deși există un termen de un an pentru ca asociațiile să se reorganizeze – acolo unde este cazul (incluzând și adoptarea unui regulament intern), nu scrie niciunde că există o perioadă de grație pentru plăți. În plus cu această lege, asociațiile de proprietari nu mai au voie să aibă în casă decât 1000 lei pentru urgențe/neprevăzute, altfel toate plățile se fac din contul bancar.
Sunt curioasă cum e pe la voi prin asociații, tot așa cu grețuri preistorice, încălcat ușor legea și rezistență la schimbare? 🙂
“I have been to Brașov, is almost like Germany.”
Recunoașteți cuvântul cheie din fraza de mai sus 🙂
Drumul care face legătura între Dumbrăvița și Satu Nou și trece pe lângă lac tocmai se asfaltează. 112C pentru cunoscători. Cum zona este și puțin arie naturală protejată sunt curioasă care vor fi efectele pe termen lung – știți voi, case apărute pe malul lacului, creșterea cantității de gunoaie etc.
Everyone drives in Los Angeles, and we wanted to see the city from the sidewalk. As we walked, we were stopped by police officers suspicious of us
because we weren’t driving. The policemen claimed that only robbers, junkies and mentally unstable people would walk around the city. (Silence In the Age of Noise, Erling Kagge)
Ca să nu ajungem la fel trebuie să construim orașul pornind de la oameni.
Mă uitam la trotuarul de pe 13 decembrie, cel care tocmai se reface, pentru a mai lăsa o bandă pentru mașini, nu știu dacă două persoane pot merge una lângă alta pe el, de cât este de îngust (oare nu există standarde cu privire la asta???). Prin aceeași zonă, puțin mai către mall, banda pentru biciclete este asfaltată, zona pentru pietoni este din biscuiți. Să te tot încalți în pantofi mișto, cu toc :)))
Atunci când dai bani din buzunarul contribuabilului, ar trebui să o faci având în vedere oareșce obiective. Rezultatele atingerii respectivelor obiective ar trebui să se reflecte asupra contribuabililor.
Acum, mă scuzați, dar nu văd cum se aplică teoria de mai sus în cazul Cerbului de Aur (și nici în cazul majorității acțiunilor finanțate prin cele două agende culturale din Brașov). Mă întreb dacă cineva face vreo evaluare la final de an pe indicatorii realizați, dar no bine, cunoscând nivelul de competență în cadrul celor două instituții, cred că e nu e cazul să ne stresăm prea tare… Revenind la Cerb, nu am văzut reacții pozitive. Ce am văzut în schimb a fost un centru al orașului arătând ca naiba (pe bune, din atâția bani cheltuiți nu s-au putut personaliza mash-urile ălea puse pe garduri???), clădiri istorice mâzgălite cu graffiti și pupat în cur de bucureșteni teveriști (de genul mașină personală lăsată să intre pe pietonal, bandă blocată pe Mureșenilor etc.) asta în timp ce turiștii normali au fost tratați cu flit (un domn încerca să ajungă la Biserica Neagră dar se chinuia să găsească o cale de acces deschisă, ziua în amiaza mare…).
Care-i rentabilitatea festivalului pentru brașoveni? A crescut imaginea orașului? Nu cred. Au fost brașovenii încântați de playback și de cântăreții scoți de la naftalină? Poate cei care au primit invitații gratis de la partid și încă un procent minor, majoritatea nu (n-am deschis niciun clip, în condițiile în care am văzut toate videoclipurile pușcate de la Eurovision, da??). Au crescut afacerile cu x la sută? Discutabil dacă ce au cheltuit teveriștii cu ce s-a cheltuit pe curul lor dă cu plus sau minus. A crescut numărul turiștilor veniți special pentru festival? Mă îndoiesc.
Și atunci de ce cheltuim banii aiurea??
(Eee, cum de ce, e pre-campanie electorală, știm cu toții :))) )
Mi se par interesante discuțiile despre reintroducerea tramvaiului în Brașov, deși, momentan slab argumentate. Sau no bine, poate n-a ajuns toată informația la mine și nici nu m-a pasionat subiectul suficient încât să mă apuc de research. E pe listă 🙂
Am trecut pe lângă tramvai în Oradea și Timișoara. Ce pot să spun este că cel din imagine face zgomot destul de mare și vibrează la fel. Precum tramvaiul care trecea pe lângă gară, unde locuiesc. Și nu plâng după zgomot în plus, și nici după vibrații, chiar dacă sunt mai eco… Am mai văzut unele mai joase, ălea păreau mai ok.
În Cluj am văzut autobuze electrice și am mai citit zilele trecute ceva cu RAT-ul local care testa hibride… Orice poate schimba în bine orașul merită discutat, dar nu pe argumentul: ăia au, noi de ce nu? 🙂 Cred că ăsta ar trebui să fie ultimul pe listă și vorbesc din experiența persoanei care a văzut cum proiecte care erau ok într-un oraș sau țară nu au putut fi implementate în altă zonă…
În rest, să nu uităm dezastrul major făcut pe zona Tractorul – Rulmentul – Sânpetru, zona unde au fost rase fabricile și se putea face bine mersi dezvoltare ca la carte, inclusiv cu tramvai și piste de biciclete etc. și care a ajuns varză în fața ochilor noștri (dar no bine, unii și-au crescut cariera și premiile din vitrină pe mizeria asta…). Asta este o oportunitate ratată la maxim, nu tramvaiul de pe Mureșenilor….
Din nou totul pleacă de la faptul că nu avem o strategie coerentă de creștere a zonei metropolitane (să fim serioși, nu avem cum să mai discutăm doar de Brașov). Avem niște documente programatice dar care sunt pentru că trebuie să existe pe hârtie, nu pentru că administrația le folosește în mod strategic și în rest o grămadă de persoane cu idei proprii și grupuri de interese. Până când nu vom agrea la nivel de comunitate încotro vrem să mergem, o să avem ideile cui are mușchiul mai mare/ gura mai mare/ deschiderea mai mare… Ceea ce nu este ok.
Am deja niște cărți pregătite pentru citit, dacă mai aveți recomandări pe subiect, le aștept cu interes 🙂
