În perioada următoare o să curgă cu păreri despre rezultatele procesului de bugetare participativă din Brașov din acest an. Nu discutăm despre părerile partidelor exprimate sub forma diverselor site-uri online pe care le patronează neoficial, că nu despre asta e vorba. Ci despre procesul de bugetare ca atare. În teorie și practică.
În teorie, bugetarea participativă este instrumentul dedicat în mod direct cetățenilor pentru a se implica activ în viața comunității în care trăiesc și a decide natura cheltuielilor făcute din impozitele și taxele lor. Brașovul se află la încercarea numărul 2, după ce prima a fost un eșec total (să nu mă înșel, dar parcă nu s-a finanțat nimic). La încercarea din acest an am avut niște proiecte depuse de diverse persoane pe un site al primăriei, din ele s-au selectat câteva de un juriu, astfel încât să corespundă oarecum pe direcțiile de finanțare, după care am avut o perioadă de votare – anemică și ieri am aflat că s-ar finanța vreo 4 proiecte, câte unul pe direcție.
După mine, într-un caz ideal, bugetul orașului ar fi dezbătut și decis de toți cei afectați de el (tot bugetare participativă e și asta 🙂 ), și extra, pe anumite zone de investiții sau pe valori mai mici, am avea un proces participativ suplimentar, astfel încât banii să fie cât mai eficient cheltuiți.
Imaginați-vă o localitate cu 200 de băștinași, care se întâlnesc la începutul anului într-o sală, mănâncă o gogoașă și discută pe ce vor cheltui banii din acest an. No bine, într-un oraș de dimensiunile Brașovului este puțin mai greu să aduni băștinașii într-o singură locație, fie ea chiar și online. Dar ai putea replica acest lucru pe zone mai mici, de exemplu pe cartiere și uite așa ajungi la bugetare participativă.
De ce totuși avem un nou an de rateuri? Motivele sunt diverse, de la faptul că am avut proiecte depuse de membrii de partid sau anturajul acestora – da, și ei locuiesc în acest oraș, dar au la îndemână alte instrumente pentru a-și promova interesele, la mambo-jumbo care au fost direcțiile de finanțare – ai și lucrurări de infrastructură mică, dar și proiecte culturale, pentru care oricum există linie de finanțare separată; ai proiecte depuse (parc de căței) care se încadrează în direcțiile asumate (cuvântul meu preferat! lol) în programul de guvernare al partidului, deci care ar trebui finanțate în cei 4 ani, că așa ai promis în campania electorală; ai proiecte de infrastructură – toaletă în parcul Tractorul, pistă de alegare tot aici – care sunt 1, pe domeniul tău, în gestiunea ta și 2, obligatorii, că așa zice în lege, că zonele amenajate au toalete și parcul sportiv (în mintea mea) are și pistă de alergare (deși eu nu cred că plasticul/ cauciucul lipit peste asfalt este ceea ce ne dorim în Brașovul verde). În plus nu te ajută nici contextul, oamenii sunt speriați de facturile uriașe de curent/gaz și de prețurile la mâncare, plus conflictul de la graniță, peste care se suprapune un val de dezgust față de viața politică locală, iar tu vii cu proces de votare online, pentru niște mici porcărioare, care nu îți vor îmbunătăți viața în mod semnificativ în perioada următoare și pentru care mai trebuie să faci și efortul de a te înregistra online! Bre mă lași?! :))))
No bine și punem în practică, dacă cele 200 de voturi sunt nesemnificative pentru un oraș cu 300 de mii de locuitori? Depinde de filozofia celui ce finanțează, iar momentan în Brașov se merge pe “decât nimic…”.
Ce s-ar putea îmbunătăți? În primul rând, ce am mai spus, gândit la nivel macro și corelat toate liniile de finanțare cu strategia orașului și direcțiile de investiții. Apoi ar trebui să nu ne mai fie frică de dezbateri, chiar dacă în momentul de față dezbaterea publică pare a fi monopolizată de gașca de golani repetenți din curtea școlii (apropo, ieșiți de pe fb și o să vedeți care este relevanța acestora în lumea reală). O altă provocare este de a ieși din zona specialiștilor de partid și instituții publice și de a ajunge la tălpașii din comunitate. Da, dragi pesediști, eu aș vrea ca aurolacii și locuitorii să decidă soarta fântânii arteziene de la Rapid și specialiștii în urbanism, nu voi, ok?
Nu în ultimul rând, bugetarea participativă presupune că puterea este la cetățenii orașului, un concept cu care românii, în general și brașovenii, în special, nu prea s-au întâlnit, motiv pentru care avem nevoie de educație și de timp.