Turismul în Braşov la superlativ

Sâmbătă seara, buricul târgului (Republicii), cârciumă de hipsteri.

O bere fără alcool vă rog.

Nu mai avem bere. De niciun fel.

Atunci un ceai negru.

Nu mai avem decât ceai verde.

Bine, aduceţi-mi o limonadă.

…..

Dar nu vă supăraţi, nişte serveţele se poate?

(Chelneriţa aduce şerveţelele, le lasă vreo 10 minute, după care le ia de pe masă).

Aloooooo, şerveţelele, le vrem înapoiiiiiii! :)))))

Şi nu ne luaţi linguriţa de la cafea, că văd că ceaiul se amestecă cu degetele.

Mersi.

(Şi data viitoare pas.)

https://giphy.com/embed/DvNwi41Iqrzos

via GIPHY

Depinde la ce te raportezi

Normal că în Braşov este mai ok decât în sudul ţării Teleorman, economic şi social vorbind, şi poate, uneori, chiar şi meteo. Nu ştiu dacă mai este la fel de ok dacă ne raportăm la oraşe din vestul Europei. Da, este mai bine decât în Siria. Dar e mai rău decât în Anglia. Şi tot aşa.

Poate ar trebui să ne evaluăm în primul rând raportat la nevoile noastre, să vedem dacă reuşim să le acoperim. Că mie nu mi se pare că lucrurile sunt ok şi nici că se îndreaptă în direcţia cea bună. Mă gândesc la infrastructură în primul rând, nu la pacheţele de muşchi din urbe :))

Până atunci, “să nu ne pierdem speranţa” #johannis

Să ne distrăm de la prima oră. Not.

No bine, administratorul public la Braşovului este citat astăzi în presa locală pe tema unei propuneri de proiect privind închirierea de biciclete şi pistele aferente. Nu ştiu ce este mai haios, faptul că în bv mai nou nu se fac investiţii decât dacă se cheltuie banii contribuabililor europeni, că se discută despre piste de ani de zile, dar nu se mişcă nici măcar degetul mic de la picior pentru a avea o logică pistele existente în acest moment sau că dau declaraţii pe această temă persoane care folosesc în general biciclete motorizate suv 4×4….

Până atunci puţin reality check despre administraţia locală şi interesul ei pentru cetăţeni: în parcul Tractorul tot nu există o toaletă deschisă pentru public, deşi îmi amintesc cum cineva promitea anul trecut toalete în toate parcurile locale braşovene şi ca să fie distracţia maximă, pe zona verde unde ne jucam fotbal la Open Park Festival s-au plantat 5 copaci şi o staţie meteo, plus un panou de proiect european, că na, ăla era singurul loc disponibil + nu-i aşa că staţia meteo automată este singurul lucru care lipseşte dintr-un parc sportiv?

Love & avocado şi muuuuuuultă lămâie…

Găurile negre ale Braşovului (rat)

Sincer, încep să cred că anumite servicii şi companii din subordinea administraţiei publice locale braşovene nu sunt altceva decât nişte găuri negre aka zone oficiale de mătrăşit banii contribuabililor. Cea mai faimoasă este CET/Tetkron/SPwhatever. (Apropo de viitorul glorios al centralizării încălzirii şi apei calde, Radet-ul bucureştean este în reorganizare şi Galaţi-ul dacă nu mă înşel a pus de curând lacătul pe compania locală… dar no, să mai băgăm o mică subvenţie că cine ştie, poate apare şi hg-ul care să ne retrimită înapoi în comunism ca să se simtă bine şi nea Mohaci şi prietenii lui de partid). Tot în pole position, pregătindu-se intens să ajungă pe locul 1 se află mai nou RAT Braşov – compania de transport public, care a tocat de curând nişte bani publici – parţial europeni – pentru a ajunge în prezent.

No bine, zilele trecute am vrut să iau un 4 de pe Victoriei până în centru, doar că surpriză, nu am avut de unde să-mi cumpăr bilet. Din gară şi până în centrul civic ai doar 2 posibilităţi – gara sau centrul civic (hidro), în rest, pauză. N-am înţeles de ce există chioşcuri de vândut bilete, dacă stau oricum închise, nici de ce nu-s automate prin staţii. Nu pricep nici de ce nu se poate plăti prin sms, precum parcarea. Aşa că am mers pe jos.

Ce am înţeles însă este că orice discuţie despre eficientizarea transportului în Braşov este derizorie atâta vreme cât nu suntem capabili să eficientizăm ceea ce avem în acest moment. Am mai înţeles că ditamai compania vreau logo-uri moca de pe net, deşi 1) nu cred că nu s-ar fi găsit un minim de buget pentru asta şi 2) sunt probleme mai mari de rezolvat decât logo-ul, în timp ce îşi tratează cu sictir proprii clienţi.

Mă întreb câte generaţii trebuie să mai crape prin Braşov să începem să ne folosim creierul şi pentru a rezolva probleme din comunitate şi nu doar pentru a ne fura căciula unii altora… retoric, desigur.

 

 

Atenţie, cade tavanul!

Tavanul cade de vreo câţiva ani şi după cum arată în prezent, în curând se va prăbuşi cu totul, inclusiv cu şoseaua de deasupra. Da, despre pasajul din centrul civic este vorba, cel din dreptul Registrului Comerţului. Nu ştiu cine este proprietarul – primăria/ altcineva??? – dar zona este pericol public. Mă întreb cine trebuie să crape ca să se renoveze?????

By the way, pasajele sunt şi adăposturi de protecţie civilă, că tot a făcut ISU ditamai rahatul de exerciţiu – măcar ăştia ar trebui să fie mai proactivi, că au de bifat anual planul de protecţie civilă….

Se scumpeşte gunoiul cu 2,80 lei

De ce? Pentru că asta meritaţi!

Mai precis preţul de persoană braşoveană creşte de la 9,07 lei la 11,87 lei, cu 2,80 lei. De aici.

S-a modificat ceva în teren care să justifice această modificare de preţ? Nu.

Sunt condiţii mai bune a colectării deşeurilor? Nu.

Sunt zonele Urban sau Comprest de colectare mai igienice? Nu.

Colectează ele gunoiul selectiv? Nu. Başca mai toate tomberoanele de hârtie sau plastic care existau cu ani în urmă au dispărut în gaura neagră braşoveană…

S-au îngropat pubelele ca să nu mai fie vandalizate de boschetari, romi, nebuni şi extratereştri? Nu.

Este măcar curat şi nu-ţi vine să vomiţi de fiecare dată când nu ai încotro şi trebuie să duci gunoiul? LOL Claudia :)))

S-au închis toate gropile de gunoi neconforme? Nu, tu chiar nu ştii că lucrurile ăstea se fac doar când urlă UE la tine?

But hey, poate să fie şi mai rău de atât, doar uită-te peste gard la vecinii sibieni care s-au procopsit cu un monopol regional printr-un proiect european gândit cu curul  de specialiştii de birou, că noah, ştie tot poporul că monopolul produce servicii de calitate superioară…

Partea bună e că la un moment dat vine primăvara.

Vor fi noile panouri stradale mai eficiente în promovarea culturii sau doar bani aruncaţi pe spurcata?

De fiecare dată când citesc despre ce tâmpenie a mai zis sau făcut Trump, nu mă mir de el, mă mir de cei care stau să îl asculte.

Nu mi se pare ciudat că primăria Braşov crede că nişte panouri folosite pentru o expoziţie foto pot fi refolosite pentru promovarea culturii locale, dar mi se pare bizar ca un jurnalist să ne spună că “aşa da”.

Rezumând, în Braşov există următoarele categorii de promotori culturali: publici, din subordinea Primăriei Braşov (2 teatre, o filarmonică, o operă), din subordinea Consiliului Judeţean Braşov (4 muzee, 1 centru cultural – Reduta, 1 şcoală populară de arte şi meserii, 1 bibliotecă) şi privaţi, gestionaţi de biserici (Prima Şcoală Românească, Biserica Neagră), Centre culturale (Universitate, German, Alianţa Franceză), plus organizaţii, firme, persoane private. Dacă am uitat pe cineva, îmi cer scuze (puteţi lăsa un comentariu şi completez). În plus se adaugă promotorii din judeţ şi cei naţionali – majoritatea evenimentelor însă folosind logistica locală, plus ceva spaţii publice. Dacă lăsăm partea privată deoparte, cei publici sunt obligaţi să aibă un program anual de programe, activităţi şi evenimente, care bănuiesc că-s aprobate de ordonatorul principal de credite, Primăria sau CJ, program care poate suferi mici adăugiri pe parcursul anului, în funcţie de cât de efervescentă e activitatea instituţiei – mai primeşte un grant, mai dezvoltă un parteneriat, etc (din experienţă însă Braşovul nu excelează în acest domeniu, deci putem spune că un maxim de 25% de modificări anuale este un standard ok). La acestea mai putem adăuga cele 20 de proiecte culturale – în medie – finanţate de vreo doi ani, dacă nu mă înşel la concursurile locale anuale finanţate tot de Primărie/CJ. De unde rezultă o listă clară şi exactă cu evenimente anuale, repetitive multe dintre ele. De exemplu cine este pasionat de concerte clasice, avem joia program la filarmonică, la Sala Patria sau miercurea, la Casa Mureşenilor şamd.

Tot de vreo 2 ani de zile Primăria Braşov centralizează evenimentele şi realizează un newsletter lunar, informaţiile sunt mai nou publicate pe un site dedicat – cultura.brasovcity.ro. Ar fi interesant de văzut care este impactul celor două, dar cred că vom mai avea de aşteptat. Apropo câţi dintre voi aţi intrat pe site-ul de mai sus? 🙂

O altă modalitate de promovare, folosită de ani de zile – fără a înţelege dacă este legală sau nu – este de a amplasa un panou în una din cele 2 zone, Republicii sau la Rectorat – pentru că panourile sunt haotice şi uneori chiar periculoase, în condiţii de vânt, Primăria s-a hotărât într-un final să ia în discuţie crearea unor panouri proprii de afişaj. Acum, de prins pe clădiri nu este posibil, clădirile respective fiind private şi în plină zonă arhitectonică specială. Drept urmare panourile vor fi tot mobile, exemplu dat în articolul din BzB fiind cele folosite pentru o expoziţie foto temporară, gestionată de Muzeul de Istorie (un fel de A3 din câte am priceput).

Dilemele mele sunt mai multe: sunt 10 panouri suficiente pentru a promova lunar evenimentele braşovene? Pe 10 A3 nu intră mai mult de 10 afişe cu aceeaşi dimensiune sau 20 de A4, care sunt puţin lizibile într-un spaţiu public. Dacă nu sunt suficiente, se va umple Republicii de panouri?? Cui se adresează aceste panouri? În general lumea care se perindă în centru este formată din turişti – cât sunt de relevante informaţiile despre nişte evenimente promovate în limba română? Dacă publicul evenimentelor locale este format într-un procent majoritar local, de ce zonele de afişaj sunt Republicii, Modarom şi gangul dintre Piaţa Sfatului şi Piaţa Enescu şi de ce nu sunt mai relevante zone din cartiere? De ce nu la mall, vorba unui prieten de pe fb? 🙂 Mai citeşte cineva afişajul stradal? Până la urmă trăim într-un oraş care se vrea metropolă, cu viteză bună la net, cu rată bună de folosite a telefoanelor mobile. De ce panouri metalice şi nu info-chioşcuri, aplicaţii mobile, holograme sau alte variante? 🙂 Şi dacă sunt totuşi relevante, de ce panouri A3 şi nu ciuperci precum cele folosite de exemplu în Sibiu, care ocupă o amprentă mai mică şi au o suprafaţă ok de expunere? Şi nu în ultimul rând cât vor costa panourile respective şi de de va merita investiţia? Le facem doar în virtutea inerţiei sau ne aşteptăm să crească numărul participanţilor la evenimente? Caz în care sunt curioasă cum se va măsura rentabilitatea.

Cred că ar trebui să spunem “aşa da” doar atunci când vom discuta argumentat şi profesionist şi nu doar vom cheltui bani publici, pentru că se poate.