Cum să crăpi în lift, varianta Brașov

Se ia un bloc cu 10 etaje din Brașov și se schimbă liftul cu totul, că era ieșit din garanție și durata de funcționare maximă (presupun că majoritatea lifturilor din Bv sunt în această fază sau pe aproape). La doar câteva luni liftul se blochează. Cu oameni în el. Care oameni pun mâna pe mobil și sună la firma care se ocupă de întreținerea liftului – în cazul de față Pitoprest. (Pitoprest e firma care se promovează pe net cu “Avem un portofoliu mare de clienți satisfacuți.” și “Experiența și profesionalismul ne fac cea mai buna alegere.”) La Pitoprest nu răspunde nimeni la telefon că ar fi fost weekend sau pe aproape. Oamenii, disperați să iasă din lift sună la 112. Persoana care răspunde la telefon se rățoiește la ei că de ce fac mișto… într-un final oamenilor li se răspunde că poate în jumătate de oră- o oră o să le trimită pe cineva să le rezolve problema.

Povestea asta s-a terminat cu happy end. Următoarea, nu se știe…

Advertisements

Ce mai e nou pe la Paradisul Acvatic

După accidentul cu puștoaica rămasă fără degete pe trambulină și oareșce controale avem după cum urmează: trambulina închisă, mai mulți salva-piscină (trei incompetenți în loc de unul-doi, mda), o domnișoară țâfnoasă la intrare și prețul crescut cu minim 5 lei (35 pentru 2 ore, 60 pentru o zi). În rest nu s-a schimbat nimic, școlile de înot sunt peste tot și pretutindeni, ușile de la toaletă tot pușcate, nenici care stau la povești în bazinul mare sau înoată haotic. Și ca să fie totul mișto, bănuiesc că s-a terminat tonerul la imprimantă, că toate anunțurile de pe pereți sunt de când s-a inventat piscina…

Între timp pe site a mai apărut un regulament din care rezultă că firma care gestionează complexul nu este responsabilă pentru nimic (lol) – de parcă cine merge la piscină intră întâi pe site să citească regulamentul….

Presimt că ștrandul din Sfântu o să fie plin de brașoveni anul ăsta…

Turismul în Brașov. Sub Tâmpa.

1.

Sâmbătă parcarea de sub Tâmpa, cea unde scrie pentru autocare, era plină ochi de mașini. Logic că autocarele erau parcate pe partea opusă și la un moment dat unul a reușit să blocheze circulația, încercând să întoarcă – din fericire, doar pentru scurt timp. M-am uitat la numerele mașinilor, majoritatea nu erau din Brașov, ceea ce înseamnă că ar fi avut nevoie ca cineva să le bată pe parbriz și să le explice că parcarea este puțin mai jos, în spatele spitalului militar. Desigur ajunși acolo s-ar fi putut să găsească parcarea ușor plină, că strategia primăriei a fost să o umple cu abonamente de riverani (well, done!!!) – ignorând faptul că nici în anul de grație 2018 la automat nu se poate plăti cu card!!!

Sunt curioasă dacă cineva din administrație știe cum e cu fluxul de mașini (și turiști) în zona respectivă și dacă le-a numărat vreodată pe bune…

Până una-alta soluția rapidă ar fi ca un polițist comunitar să stea prin zonă în weekend și să ofere informații turiștilor, că ei nu sunt vinovați decât de faptul că vor să ajungă cât mai aproape de faimoasa zonă turistică a Brașovului.

2.

La cât de mare este zona, există o singură toaletă publică, ceea ce e cam trist. Iar singurul restaurant rămas este reinventatul ex-Casa Pădurarului. Agrementul este tot închis, iar Olimpia se face muzeu cândva (un coffee-shop la muzeu măcar???)… Am niște comentarii sulfurice, dar le păstrez pentru discuțiile face-to-face cu prietenii…

3.

Toate plăcuțele turistice sunt mâzgălite într-un fel sau altul – logic ar fi să fie curățate regulat, de preferat cu ajutorul talentaților care le-au distrus.

Tot ce ține de cetatea veche, turnuri, bastioane, ziduri arată din ce în ce mai degradat; a le ține închise nu ajută la nimic, decât la ruinarea lor (și eventual transformarea zonei în viitoare cartiere rezidențiale de către bucureșteni și prietenii lor….).

Majoritatea infrastructurii sportive este vai și amar și/sau nu poate fi folosită – vezi Agrement, care în curând se va prăbuși cu totul…

4.

Singurul motiv pentru care Brașovul încă are turiști în zonă este faptul că alte orașe sunt mult mai pușcate. Atât. Dar nu vă faceți iluzii că povestea asta va continua la nesfârșit…

Între timp cred că CJ, Primăria și AMB în calitate de custode ar trebui să lase orgoliile deoparte și să pună pe masă o strategie comună de dezvoltare a zonei, care să cuprindă și evenimente culturale, sportive, etc. și care să vizeze atât turiștii, cât și brașovenii. Cu foarte puțini bani s-ar putea face niște chestii mișto de tot (desigur lucrul ăsta ar însemna folosirea neuronilor și a bunului simț). Ah, dar stai, că orice strategie pentru zonă ar trebui corelată cu strategiile pentru centrul vechi și restul de cartiere… hai, ne lași, dar ce, documentele ălea copy-paste făcute pe genunchi nu ajung? :)))

PS: Ați putea măcar începe prin a pune informația despre parcări pe http://turism.brasovcity.ro???

Întrebări retorice

Tot discutăm despre dezvoltare urbană, despre metropole și alte nebunii, niște întrebări rapide pentru prietenii brașoveni 🙂

  • blocurile noi construite cum au rețeaua de apă, tot așa cu un singur contor pe bloc?
  • blocurile noi construite cum au locurile de parcare, tot 1 la două apartamente și niciunul pentru vizitatori?
  •  dar piste de biciclete există pe lângă blocurile noi construite?
  • dar copaci plantați în pământ, nu în ghiveci?
  • dar ghena de gunoi, tot așa e în mijlocul cartierului, cu sortarea făcută de rromi?

Când o să aveți niște răspunsuri, altele decât ale mele, atunci vom avea dezvoltare pe bune. Până atunci mai ușor cu pianul pe scări 🙂 Și concepte precum troleibuze în centrul vechi, comunitate în Tractorul șamd.

Cheers & love & avocado & vitamina D3 de la stat la soare 🙂

Apa de la robi și un fail de PR

S-a topit zăpada, a plouat, barajul a dat pe dinafară și apa de la robi s-a colorat subit. Acum cine e brașovean adevărat cred că își amintește episoadele similare petrecute cu ani în urmă, în special primăvara. Așa am ajuns eu băutoare de apă minerală, obicei la care am renunțat după vreo 10 ani. Și la care am revenit de ieri, că apa mea din zona de impozitare 1 încă arată dubios, în pofida mesajelor oficialităților locale.

Acum oricât aș fi eu de prințesă, am training de dezastre plus experiență în perioada comunistă; am băut apă fiartă, apă de izvor după 7 pietre (lol) și chiar apă din Șteaza (zona Păltiniș) tratată cu o instalație de purificare; apreciez faptul că bine că discutăm de prea multă apă și nu de lipsa ei, precum nefericiții din Africa de Sud și alții.

Cu toate acestea, la fel ca orice persoană plătitoare de taxe și impozite, mă aștept de la compania monopol care se ocupă de furnizarea apei să livreze pentru banii ceruți în fiecare lună. N-am o problemă cu o situație de urgență, ci cu felul în care se gestionează situația și mai ales cu felul în care se comunică.

Mă bucur că am învățat un cuvânt nou – turbiditate; dar încă nu am aflat cum e cu potabilitatea apei, dacă ea se decide în funcție de analizele Companiei Apa, a DSP sau a presiunilor politice ale Primăriei… și cum e pasarea responsabilității.

Mi se pare trist că nu suntem capabili să fim profesioniști; nu se așteaptă nimeni de la administrație și companiile locale să fie un Tibi Ușeriu, doar puțină decență și capacitatea de a-și face profesia în limitele normale.

Mi-aș dori să aud în zilele următoare despre ce va face Compania Apa pentru a preîntâmpina situații asemănătoare – în condiții de modificări climatice și dacă va face modificări interne pentru a comunica mai eficient cu clienții săi; de asemenea dacă își asumă cineva responsabilitatea pentru acest fiasco. Și de la Primăria Brașov mi-aș dori să nu mai citesc răspunsuri nesimțite scrise pe contul de facebook.

Intrarea gratuită la muzee, pro sau contra?

Consiliul Județean Brașov zică că vrea ca anul acesta muzeele din Brașov subordonate să ofere intrarea gratuită vizitatorilor, pentru că este anul Centenarului Marii Uniri aka 100 de ani din 1918. De aici.

De pe site-ul CJ aflăm că muzee brașovene în subordinea sa înseamnă Muzeul de Artă, Muzeul Județean de Istorie, Muzeul de Etnografie și Muzeul Casa Mureșenilor. Biletele de intrare variază între 5-7 lei, pentru adulți, cu reduceri pentru tineri, vârstnici șamd. Mai știm că în Brașov mai există Prima Școală Românească, o instituție cu un patrimoniu incredibil, dar cu un management deficitar și falimentar, patronată de Biserica Ortodoxă și Biserica Neagră, patronată de biserica evanghelică, precum și turnurile și fortificațiile de apărare, care odinioară erau gestionate de un srl de-al CJ și care între timp au rămas ale nimănui. Turiștii care vin în Brașov sunt interesați de Biserica Neagră și Tâmpa, restul de obiective fiind în localitățile din împrejurimi ex Bran, Râșnov sau Hărman.

Personal nu cred că prețul biletului este un impediment pentru a vizita vreunul din muzeele brașovene; mai degrabă lipsa de evenimente și incapacitatea de a veni cu expoziții interesante te pot face să ignori oferta culturală în detrimentul altor activități.

Un argument pro ar fi că gratuitatea ar scoate românii din casă, crescând numărul vizitatorilor. “Să ne cunoaștem patria/muzeele” poate fi o strategie bună dacă este pe termen lung sau dacă ulterior duce la creșterea constantă a vizitatorilor și a calității actului cultural. Dar avem un exemplu din Noaptea muzeelor care a sfârșit ca un eveniment contra cost… Își poate permite CJ cu un președinte pnl o strategie socialistă de susținere a culturii pe termen lung? Se pare că nu, căci măsura vizează strict anul în curs – sau no bine, câte luni au mai rămas.

Partea cea mai interesantă vine prin prisma bugetelor culturale. Bugetul pe anul în curs al celor 4 muzee este estimat la 7092 mii lei; veniturile realizate din biletele tăiate în anul trecut au fost de 193 mii lei, mai puțin de 3%. În aceste condiții poate că ar fi mai util să lași intrarea gratis și să nu mai stresezi angajații cu planuri de venituri proprii. Pe de altă parte, a tăia o sursă de venituri înseamnă a slăbi instituția și a o face dependentă politic de ordonatorul principal de credit… vorba aia, capul plecat sabia nu-l taie. A învăța localnicii că actul cultural este gratis când știm foarte bine că este departe de așa ceva, în condiții de stat super slab înseamnă a slăbi și mai mult infrastructura culturală. Și de aici până la a închide muzeele și a le transforma în proiecte rezidențiale de niște băieți deștepți nu e decât un pas. Vezi turnurile, vezi Agrementul, care stau bine mersi cu lacătul pe ușă (apropo, dl. Veștea, dar Agrementul de ce nu-l subvenționați și redeschideți????). Dacă CJ are bani excedentari de ce nu îi investește în dezvoltarea patrimoniului? De ce nu avem încă un bilet cu care se poate intra la toate muzeele? De ce nu există abonamente precum la muzeele sibiene? De ce nu avem o strategie coerentă pentru tot județul, că noah, e CJ nu primăria Bv?

Și ultima, și apoi mă duc 🙂 Am fost în US prin muzee – gratis în Washington, căci patriotism – interesant cât am văzut, dar nu aș mai reveni a doua oară și contra cost la MOMA NY, unde m-aș reîntoarce oricând. Știu că la unele muzee există o zi pe lună când localnicii intră gratuit.

PS1: mi-ar fi plăcut în articolul din BzB să citesc și părerea muzeografilor.

PS2: O decizie vis-a-vis de muzee, care afectează turiștii și care nu face parte din strategia turistică a Bv este doar o decizie politică.

PS3: Niște rapoarte anuale publice ale muzeelor găsim și noi pe site-uri dl. Veștea? Căci bani publici, transparență, blabla…

Arta din tranșee

credit foto: Casa Mureșenilor Brașov

Muzeul “Casa Mureșenilor” a vernisat vineri o nouă expoziție intitulată „Trench art – Arta din tranşee”, care va putea fi vizitată până la începutul lunii iunie. În cadrul ei puteți vedea fotografii, scrisori, uniforme şi hărţi militare, brevete, medalii şi alte obiecte specifice războiului aflate în patrimoniul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, precum și alte decorațiuni reprezentative artei din tranșee, din colecția ing. Cristian Dumitru.

credit foto: Casa Mureșenilor Brașov

Trench art este un termen folosit pentru obiectele decorative făcute de soldați, prizonieri de război sau civili în special în primul război mondial – pentru a face rost de bani pentru mâncare și alte cele sau din pură plictiseală – deși istoria le menționează încă de pe timpul lui Napoleon (cf wikipedia). Cu alte cuvinte un fel de reciclare creativă – gunoiul de pe câmpul de luptă transformat în suveniruri și obiecte decorative 🙂

Apropo, dacă sunteți prin Londra puteți vedea o expoziție similară la Imperial War Museum.

Expoziția din Brașov poate fi vizitată de luni până sâmbătă, de la 9 la 17.