Cum te ajută statul să fii antreprenor în HORECA

O firmă deschide un restaurant etnic într-o locație din centrul Brașovului. La o săptămână-două după deschidere este amendată și închisă temporar de Protecția Consumatorilor, pe motiv de nerespectare a legislației din domeniu. Știrea aici. (Habar n-am cine sunt și n-am comandat de acolo).

M-a mâncat curiozitatea să verific niște site-uri oficiale, să văd dacă o persoană care ar vrea să deschidă un business în HORECA și este de bună credință are acces la un ghid cu ce trebuie să facă, autorizații etc.

Am căutat informații pe site la Protecția Consumatorilor, Registrul Comerțului, Camera de Comerț și Industrie Brașov și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și concluzia este că ești pe cont propriu. Există repertorii legislative – succes la citit și priceput legaleza! – dar în rest nu găsești nimic. Ceea ce înseamnă că, în practică, după cum te duce capul, vei învăța de la prieteni cu afaceri asemănătoare sau eventual vei cere consultanță de la vreuna din instituțiile menționate și poate dai peste vreo persoană care o să îți spună și două cuvinte pe lângă celebrele “citiți în legislație”. Plus google și plătit firme de specialitate (mă îndoiesc).

Eu cred că atunci când închizi restaurante care tocmai ce s-au deschis, problema nu este doar la afacere, ci și la instituția de control. Care, by-the-way, este de prevenție și control, de când s-a inventat ea pe planetă.

În paranteză fie spus, dacă patronii din HORECA locală sunt doar la furat, atunci discuția devine mai largă și trebuie să includă și alte instituții, de ex. Primăria, Poliția Locală și cea economică. Dar eu, optimistă incurabilă, nu cred că toată lumea vine în Brașov pentru țepe. Închis paranteza.

Ce s-ar putea schimba? În primul rând site-urile actualizate și simplificate pe nevoile beneficiarilor – când faci site-ul principala întrebare nu este “ce vrea să citească directorul instituției?”, ci “ce vrea să găsească Georgel rapid?”. În al doilea rând, cu puțină cooperare instituțională și bunăvoință, când omul și-a deschis firma la Registrul Comerțului, primește o hârtie cu pașii următori, autorizațiile necesare și persoanele de contact pentru consultanță și el nu poate să-și ia autorizația până când organele de control nu l-au vizitat pe teren.

Este absurd să lași o firmă să deschidă de capul ei și să o închizi după câteva săptămâni. Este la fel de absurd să nu verifici firmele cu anii, după care să le bagi niște amenzi maxime, într-o acțiune din asta fulger, doar pentru că statul are nevoie de bani la buget.

În altă ordine de idei, părerea generală a publicului față de instituțiile de control nu este prea bună și este în picaj (evaluare făcută din comentariile de pe net). Ceea ce pe termen lung nu are cum să ajute la creșterea calității domeniul.

Iarna nu-i ca vara și vizitatul nu-i ca statul

Merry Christmăs de final de ianuarie! Astăzi abordăm subiectul diferenței între a vizita un oraș și a locui fizic într-un oraș, pe termen lung. În special pentru rătăciții din capitală și de la mare (de pe celebra axă), care au învățat de pe instagram că cel mai mirific loc din România se află la Brașov.

No bine, după cum bine zicea un filozof (încă în viață) de politician, iarna nu-i ca vara și, adaug io, vizitatul nu-i ca statul. Motiv pentru care, înainte să te muți într-un oraș, este bine să te gândești de mai multe ori. Eventual să testezi o vizită mai lungă.

Să argumentăm.

Când ești turist, ce te interesează în primul rând este infrastructura de turism. Care sunt zonele de făcut selfișoare pentru a te lăuda pe internet prietenilor. Care este cea mai ok cazare, fie ea hotel, pensiune sau apartament închiriat pe airbnb. Dacă găsești parcare. Dacă găsești unde să mănânci o ciorbă la suprapreț. Și în care mall găsești KFC și McD. Pe unde să mai pierzi timpul, dacă e programul prost la tv-ul din cameră. Șamd. Eventual, dacă ești un turist pârlit, o să cauți supermarketuri și o să te plângi că trebuie să faci consumație ca să poți folosi toaletele din barurile de lângă Biseria Neagră. Și dacă vii cu rucsacul în spinare, poate o să înveți că biletul de autobuz poate fi folosit 50 de minute prin oraș (60, la preț dublu de luna viitoare).

Per ansamblu, viața ta se va învârti între centrul turistic, vreo două malluri, cazare și o Tâmpa, Poiană și cam atât. Un procent oarecare va testa tangențial și muzeele locale, un subprocent va da o tură și pe la evenimentele artistice. Și toată lumea se va minuna de vai!natura, vai!curățenia, vai!clădirile, vai!celmaifrumosselfie. Aici mă mut, cu prima ocazie!!!

Dar ce se întâmplă când ai luat marea decizie și te muți în oraș? În primă fază ești în extaz. După ce trece euforia, începi să înțelegi că viața ta diferă total de cea a unui vizitator. Traseele tale includ acum locul de muncă, școala, magazinele, locurile de relaxare. Unde arunci gunoiul. De unde comanzi mâncare. Unde poți să ieși în weekend, în liniște (mai niciunde, că peste tot e plin de turiști). Unde schiezi (sigur nu în Poiană, că e plin de turiști). Unde faci orice alt sport. Dacă ai unde și cu ce, mai ales dacă îți cheltui banii pe factura de gaz, că nene, centrala merge aici 6 luni pe an. Minim. Unde parchezi nenorocita de mașină, mai ales dacă vrei să mergi și tu prin centrul vechi (niciunde, că e plin de turiști).

Bineînțeles că dacă faci parte din procent și subprocent, vei bifa toate evenimentele locale, și muzeele, și concertele și pe cele din alte orașe într-o clipită, că Brașovul este orice, numai oraș cultural, nu. Și vei începe să vezi, destul de repede, cum zidurile vechi mai au un pic și cad, cum clădirile vechi, mai au un pic și cad, cum străzile și dealurile, mai au un pic, și se duc la vale. Și vei începe să vezi mucegaiul din blocurile nou construite și vândute la preț de lux, și spațiul verde lipsă, și gunoiul de pe stradă, cu sau fără două picioare, și găinațul din parc, pentru că brașovenii apreciază ciorile mai mult decât altele și destul de repede te vei plânge și tu, ca restul băștinașilor, de aceleași subiecte, de cerșetori, de aurolaci, de mafioți imobiliari, de oraș sufocat, fără nicio viziune de dezvoltare.

Bașca, va trebui să te adaptezi și culturii locale. Să înțelegi de ce brașovenii închid la zece seara birturile și de ce stau în weekend acasă (spiritul Hygge local!). De ce lumea nu claxonează pe stradă și de ce nu ne grăbim ca proștii peste tot. Pe unde și când să te plimbi ca să nu dai nas cu ursul. De ce să nu ieși din casă cu gleznele goale. De ce toată lumea are măcar un polar și o pereche de bocanci.

Și poate la un moment dat vei înțelege că un oraș este o entitate complexă, formată dintr-o multitudine de oameni, culturi și caractere.

Și că degeaba și-a plăcut ție Brașovul când l-ai vizitat ca turist, dacă atunci când te muți aici, vii cu toate obiceiurile tale proaste.

Informatizarea statului

Impozitele și taxele locale în Brașov pot fi plătite pe site, durează 1 minut sau chiar mai puțin dacă ai salvate datele cardului sau la stații de plată SelfPay, este un tutorial pe facebook-ul primăriei. Practic, cu mici excepții de persoane în vârstă sau de nerozi, cozile de pe Dorobanților ar trebui să ajungă istorie.

A fost o discuție online legată de faptul că în primele 8 zile din an sistemul informatic a fost blocat, că-și făcea update la date. Sincer, nu mi se pare așa o mare problemă, atâta vreme cât este anunțat din timp.

ANAF a informat pe site că pdfurile inteligente (cele pentru declarații) nu mai pot fi folosite decât pe sisteme de operare aflate în suport la producător și cu toate update-urile la zi. Cu alte cuvinte dacă aveți un Windows vechi, va trebui să îl înlocuiți cu Win 10 sau 11. Este ușor amuzant, ce să zic, ținând cont că sunt persoane care încă depun declarații pe hârtie, pentru că nu au… calculator.

Cărțile noi de identitate biometrice, cu cip și procedura de eliberare a acestora se află în ultima etapă de dezbatere publică, după proiectul pilot de la Cluj Napoca. Formatul este mai mic, ceea ce este ok, designul este mai urât (părerea mea subiectivă) și de pe ele ar urma să dispară și informațiile legate de locul nașterii și adresa de domiciliu, informații care se vor regăsi doar pe cip. Dacă lucrați cu birocrație și documente, vor veni vremuri interesante.

O contraperformanță o reușește în această perioadă Carrefour din AFI Brașov, unde nu mai poți plăti cu aplicația decât la 2 case self-service! Bravo, sunteți cei mai tari!

Aveți două minute să discutăm despre gunoi?

La finalul anului trecut au început să se amplaseze noi ecoinsule prin oraș. Noile containere de gunoi, informatizate, automatizate și urmărite video, ar trebui să contribuie semnificativ la colectarea selectivă și să ajute cu cele două probleme, aruncatul gunoiului de către persoane care nu plătesc și umblatul prin gunoaie. Deși ar trebui să fie o prioritate, achiziționarea și montarea ecoinsulelor se face cu viteza melcului. (Și ultimele montate încă nu sunt funcționale…)

A doua noutate este apariția de containere selective pe bulevarde, pe lângă containerele clasice montate pe asfalt sau pe stâlpi. În tot Centrul Civic și Centrul Vechi, trebuie să fii nesimțit rău să arunci gunoiul pe jos. Inclusiv țigările. Și cu toate acestea, orașul este murdar.

În plus am dat peste un container pentru rahatul de câine, excelent, sper să ajungă să fie instalate cât mai multe prin oraș.

No bine, și acum niște întrebări:

N-ar fi ajutat dacă prioritizam ca investiție ecoinsulele în locul containerelor selective? Chiar așa de mult se colectează pe stradă, încât să merite banii?

Putem defini mai clar ce înseamnă ambalaje necontaminate? Folosim aceleași definiții bănuiesc și pentru containerele stradale, unde nu există posibilitatea de a clăti ambalaje, drept urmare vor sfârși la gunoi rezidual, așa că ne întoarcem la întrebarea de mai sus…

De ce nu se colectează resturile de compost separat?

Ce facem cu deșeurile medicale, în condițiile în care farmaciile din Brașov nu primesc medicamente expirate sau deșeuri de alt fel iar Comprest și BraiCata ne trimit la farmacii?

Pe când vom avea un program clar, repetitiv, anual pe site-ul Primăriei cu toate campaniile de colectă – obiecte mari, frunze, electronice etc?

Ghidul de colectare pe site-ul Comprest: aici, merită îmbunătățit.

Tot pe același subiect, sistemul de garanție-returnare ambalaje este în faza în care firmele trebuie să se înregistreze pe site-ul administratorului. Unele dintre ele (ex. Auchan Coresi) au deja platforma fizică, mai trebuie să modifice prețurile și să dea drumul programului. Din toamnă, dacă nu mai apare iar altceva…

Orașul verde, update octombrie 2022

Duminica după amiaza, toată lumea este la cumpărături în Jumbo, cu kinderii după ei. (Pentru că nu avem Ikea, logic.) Credeți că clienții lui Jumbo își vor face cumpărăturile în funcție de sustenabilitatea produselor sau după gradul de reciclare al plasticului din produs? Sau după sărbători se vor debarasa de toate decorațiile din plastic, pentru că oricum la anul vom cumpăra altele, căci nu se cade să pui pe insta poze identice doi ani la rând?

Deși din octombrie ar fi trebuit să avem funcțional sistemul de garanție-returnare pentru ambalaje reciclabile, nimeni nu știe nimic prin magazine. Pe site, la Ministerul Mediului, noul termen este noiembrie anul viitor… Momentan am văzut un sistem gen Petrică în parcarea Selgros și toate Lidl-urile și-au mutat cărucioarele, aștept să văd ce destinație vor avea spațiile eliberate. Ar fi frumos să vedem puțin CSR adevărat proactiv și un sistem funcțional înainte de termenul guvernului.

Am circulat cu un troleibuz pe care scrie 100% electric (amuzant, știu), și care livrează reclame la medicamente pe ecranul alimentat electric (alte reclame nu mai există?), și care în continuare nu parchează lângă trotuar în stație, motiv pentru care este foarte greu de urcat/coborât din el.

Alo șoferii, oprim și noi la trecerea de pietoni?!

Mai nou trecerile de pietoni din orașulverdeșidepoveste Brașov sunt facultative. Practic stai ca pieton la începutul trecerii și îți este frică să pui piciorul pe trecere, pentru că există șoferi mizerabili, care vin cu viteză și nu opresc.

Am pățit-o pe trecerea de pe Victoriei de mai multe ori, de 13 Decembrie sau Gării nu mai zic, ieri pe trecerea de la ai mei, din cartier. Deci frate, în mijlocul cartierului, unde în mod normal mergi cu 30 la oră, că sunt atâtea mașini parcate, că nu ai pe unde să accelerezi, vine boul și ar vrea să nu oprească la trecere, deși omul este pe ea! Să nu îi urezi numai de bine???
Eu le fac semn dobitocilor, că e trecere jos și eu sunt pieton, svf în gură.

Omul a fost înaintea mașinii. Ca să nu avem discuții.

Bun.

Mi-am mai spus o frustrare. Că de rezolvat, tot nu o să se rezolve nimic.

Circulați.

Orașul verde Brașov

Pentru că de astăzi cheltuim iar aiurea niște bani publici, pentru discuții inutile uite aici o listă cu măsuri agreate la nivel de comunitate (un concept super abuzat în ultima vreme):

Brașovenii sunt de acord cu reciclarea selectivă și dacă ar avea infrastructură, ar folosi-o. Este absurd să mai discutăm pe tema aceasta sau să facem jocurile reciclării – mizerabili sunteți Comprest și știți asta! – singurul lucru care trebuie făcut este montarea de tomberoane noi și un site ușor de folosit cu indicații. Amenzile pentru nereciclare ar fi bonus.

Brașovenii sunt de acord cu pistele de biciclete și dacă ar exista infrastructură, ar folosi-o. Este, din nou, absurd să mai discutăm despre piste. Sau să facem marșuri cu biciclete o vineri pe lună, o imbecilitate maximă în acest moment. Picamer, lopată, vopsea, asfalt, stâlpișori. Și dacă facem 1 km de pistă pe lună și este mai mult decât minciunile rulate an de an. Și nu mai faceți ghettouri fără piste!!!

Brașovenii sunt de acord cu existența zonelor verzi. Mai mult, toți frustrații din București și alte sate, mutați în orașul de sub Tâmpa vin pentru promisiunea de verde. Personal mă lasă rece dacă avem parc național Brassovia sau n-avem, dar vreau stoparea investițiilor de pe Tâmpa – mă rog, dacă aș fi primar, m-aș apuca și de niște demolări, dar e ok, putem face asta și în vreo 5 ani, să lăsăm investitorii să-și amortizeze 5% din investiție. Și vreau să vedem orașul tratat cu mai mult bun simț.

Dacă rezolvăm chestiile ăstea trei, putem să filozofăm cât vreți voi, dar de preferat pe bani personali, nu publici.

Faptul că cheltuim bani aiurea în contextul actual, de criză energetică & început de criză economică & război & schimbări climatice majore este ilustrarea perfectă a zicătoarei: Prostul nu e prost destul, dacă nu e şi fudul.

Prostul s-a grăbit să ajungă la semafor

Avem noi o expresie, ‘se grăbește să ajungă la nonstop’, care îi caracterizează la perfecție pe mulți dobitoci din trafic.

Ultima oară, în giratoriul din 13 Decembrie, un zezvec nu a dat prioritate, ca să facă el primul la dreapta, că se grăbea. Bun. Îl vedem cum accelerează în față și, ghici ce? În maxim 10 secunde a trebuit să oprească la semafor, la biserică. Credeți că a învățat ceva? Nu. A pornit în trombă, a depășit de pe o bandă pe alta, fără să semnalizeze, după care, logic, s-a oprit la următoarea trecere de pietoni, că nu avea pe unde să se mai bage. A câștigat vreo câteva secunde în trafic și jumătate de frigider de înjurături. Și, cu puțin ajutor, moartea nu o să-l găsească acasă.

Nu mai fiți proști în trafic! Orașul e și așa aglomerat, murdar, poluat și stresant și fără prostiile unor șoferi care nu-și merită carnetele de conducere.

Turist în Brașov? Citește aici! ⬇

Dacă ești turist în Brașov, poate că nu ar fi rău să iei în considerare și următoarele:

  1. Ne bucurăm nespus că îți faci poze cu toate semnele, pietrele și plantele din Brașov. Chiar și a mia oară când revii pe la noi. Evident că nimeni altcineva nu a postat pe internet poze mai bune ca ale tale, ale tale sunt U-N-I-C-E! Dar lasă naibii telefonul ăla și bucură-te de vacanță! Viața e prea scurtă ca să ți-o petreci ca subiect de amuzament și bancuri pentru băștinașii de la poalele Tâmpei.
  2. Bineînțeles că îți înțelegem dorința de a parca cât mai aproape de centru, dacă s-ar putea chiar în vârful Tâmpei. În definitiv nu e problema ta că nu există locuri de parcare, nici măcar pentru localnici. Și nici că locurile pentru dizabilități sunt cel mai aproape de uși și tu stai doar cinci secunde. Dar nu parca ca un bou, nici chiar la mall. Lasă un număr de telefon în bord, dacă parchezi pe locul altcuiva. Și dacă ai două picioare funcționale, utilizează-le.
  3. Atâta vreme cât continui să cumperi țigănii chinezești din toate bazarurile turistice, care nu au nicio valoare locală, să nu te plângi când peste tot pe unde vei merge vei găsi doar țigănii chinezești.
  4. Dacă vrei mâncare care miroase, are gust și arată ca cea de Mc Donalds, îți recomandăm respectuos să te duci la Mc Donalds. Plus că limonada e ieftină, mare și bună.
  5. Dacă te-ai cazat la Airbnb, ca să faci economie, după care te plângi că serviciile pentru turiști sunt deficitare, ce să-ți zic, uită-te bine la tine în oglindă, că ești parte din problemă.
  6. Ia gunoiul cu tine, nu te spăla pe dinți în Piața Sfatului, folosește peria la toaletă și nu urla ca prostul pe stradă. Știi tu, utilizează cei 7 ani de acasă.
  7. Și mai încearcă și alte locații turistice, hai, nu te-ai plictisit de Brașov?

“La noi sunt 25 de grade. Și plouă regulat.”

“La noi nu ai nevoie de aer condiționat. Și seara îți trebuie un pulovăraș.”

“La noi berea, vinul și înghețata se consumă la temperatura camerei.”

“La noi singurul lucru care arde este ardeiul iute la ciorbă.”

Primul oraș care va începe să se promoveze turistic în acest fel va sparge piața. Mă rog, până mai ține figura.