Orașul verde, update octombrie 2022

Duminica după amiaza, toată lumea este la cumpărături în Jumbo, cu kinderii după ei. (Pentru că nu avem Ikea, logic.) Credeți că clienții lui Jumbo își vor face cumpărăturile în funcție de sustenabilitatea produselor sau după gradul de reciclare al plasticului din produs? Sau după sărbători se vor debarasa de toate decorațiile din plastic, pentru că oricum la anul vom cumpăra altele, căci nu se cade să pui pe insta poze identice doi ani la rând?

Deși din octombrie ar fi trebuit să avem funcțional sistemul de garanție-returnare pentru ambalaje reciclabile, nimeni nu știe nimic prin magazine. Pe site, la Ministerul Mediului, noul termen este noiembrie anul viitor… Momentan am văzut un sistem gen Petrică în parcarea Selgros și toate Lidl-urile și-au mutat cărucioarele, aștept să văd ce destinație vor avea spațiile eliberate. Ar fi frumos să vedem puțin CSR adevărat proactiv și un sistem funcțional înainte de termenul guvernului.

Am circulat cu un troleibuz pe care scrie 100% electric (amuzant, știu), și care livrează reclame la medicamente pe ecranul alimentat electric (alte reclame nu mai există?), și care în continuare nu parchează lângă trotuar în stație, motiv pentru care este foarte greu de urcat/coborât din el.

Alo șoferii, oprim și noi la trecerea de pietoni?!

Mai nou trecerile de pietoni din orașulverdeșidepoveste Brașov sunt facultative. Practic stai ca pieton la începutul trecerii și îți este frică să pui piciorul pe trecere, pentru că există șoferi mizerabili, care vin cu viteză și nu opresc.

Am pățit-o pe trecerea de pe Victoriei de mai multe ori, de 13 Decembrie sau Gării nu mai zic, ieri pe trecerea de la ai mei, din cartier. Deci frate, în mijlocul cartierului, unde în mod normal mergi cu 30 la oră, că sunt atâtea mașini parcate, că nu ai pe unde să accelerezi, vine boul și ar vrea să nu oprească la trecere, deși omul este pe ea! Să nu îi urezi numai de bine???
Eu le fac semn dobitocilor, că e trecere jos și eu sunt pieton, svf în gură.

Omul a fost înaintea mașinii. Ca să nu avem discuții.

Bun.

Mi-am mai spus o frustrare. Că de rezolvat, tot nu o să se rezolve nimic.

Circulați.

Orașul verde Brașov

Pentru că de astăzi cheltuim iar aiurea niște bani publici, pentru discuții inutile uite aici o listă cu măsuri agreate la nivel de comunitate (un concept super abuzat în ultima vreme):

Brașovenii sunt de acord cu reciclarea selectivă și dacă ar avea infrastructură, ar folosi-o. Este absurd să mai discutăm pe tema aceasta sau să facem jocurile reciclării – mizerabili sunteți Comprest și știți asta! – singurul lucru care trebuie făcut este montarea de tomberoane noi și un site ușor de folosit cu indicații. Amenzile pentru nereciclare ar fi bonus.

Brașovenii sunt de acord cu pistele de biciclete și dacă ar exista infrastructură, ar folosi-o. Este, din nou, absurd să mai discutăm despre piste. Sau să facem marșuri cu biciclete o vineri pe lună, o imbecilitate maximă în acest moment. Picamer, lopată, vopsea, asfalt, stâlpișori. Și dacă facem 1 km de pistă pe lună și este mai mult decât minciunile rulate an de an. Și nu mai faceți ghettouri fără piste!!!

Brașovenii sunt de acord cu existența zonelor verzi. Mai mult, toți frustrații din București și alte sate, mutați în orașul de sub Tâmpa vin pentru promisiunea de verde. Personal mă lasă rece dacă avem parc național Brassovia sau n-avem, dar vreau stoparea investițiilor de pe Tâmpa – mă rog, dacă aș fi primar, m-aș apuca și de niște demolări, dar e ok, putem face asta și în vreo 5 ani, să lăsăm investitorii să-și amortizeze 5% din investiție. Și vreau să vedem orașul tratat cu mai mult bun simț.

Dacă rezolvăm chestiile ăstea trei, putem să filozofăm cât vreți voi, dar de preferat pe bani personali, nu publici.

Faptul că cheltuim bani aiurea în contextul actual, de criză energetică & început de criză economică & război & schimbări climatice majore este ilustrarea perfectă a zicătoarei: Prostul nu e prost destul, dacă nu e şi fudul.

Prostul s-a grăbit să ajungă la semafor

Avem noi o expresie, ‘se grăbește să ajungă la nonstop’, care îi caracterizează la perfecție pe mulți dobitoci din trafic.

Ultima oară, în giratoriul din 13 Decembrie, un zezvec nu a dat prioritate, ca să facă el primul la dreapta, că se grăbea. Bun. Îl vedem cum accelerează în față și, ghici ce? În maxim 10 secunde a trebuit să oprească la semafor, la biserică. Credeți că a învățat ceva? Nu. A pornit în trombă, a depășit de pe o bandă pe alta, fără să semnalizeze, după care, logic, s-a oprit la următoarea trecere de pietoni, că nu avea pe unde să se mai bage. A câștigat vreo câteva secunde în trafic și jumătate de frigider de înjurături. Și, cu puțin ajutor, moartea nu o să-l găsească acasă.

Nu mai fiți proști în trafic! Orașul e și așa aglomerat, murdar, poluat și stresant și fără prostiile unor șoferi care nu-și merită carnetele de conducere.

Turist în Brașov? Citește aici! ⬇

Dacă ești turist în Brașov, poate că nu ar fi rău să iei în considerare și următoarele:

  1. Ne bucurăm nespus că îți faci poze cu toate semnele, pietrele și plantele din Brașov. Chiar și a mia oară când revii pe la noi. Evident că nimeni altcineva nu a postat pe internet poze mai bune ca ale tale, ale tale sunt U-N-I-C-E! Dar lasă naibii telefonul ăla și bucură-te de vacanță! Viața e prea scurtă ca să ți-o petreci ca subiect de amuzament și bancuri pentru băștinașii de la poalele Tâmpei.
  2. Bineînțeles că îți înțelegem dorința de a parca cât mai aproape de centru, dacă s-ar putea chiar în vârful Tâmpei. În definitiv nu e problema ta că nu există locuri de parcare, nici măcar pentru localnici. Și nici că locurile pentru dizabilități sunt cel mai aproape de uși și tu stai doar cinci secunde. Dar nu parca ca un bou, nici chiar la mall. Lasă un număr de telefon în bord, dacă parchezi pe locul altcuiva. Și dacă ai două picioare funcționale, utilizează-le.
  3. Atâta vreme cât continui să cumperi țigănii chinezești din toate bazarurile turistice, care nu au nicio valoare locală, să nu te plângi când peste tot pe unde vei merge vei găsi doar țigănii chinezești.
  4. Dacă vrei mâncare care miroase, are gust și arată ca cea de Mc Donalds, îți recomandăm respectuos să te duci la Mc Donalds. Plus că limonada e ieftină, mare și bună.
  5. Dacă te-ai cazat la Airbnb, ca să faci economie, după care te plângi că serviciile pentru turiști sunt deficitare, ce să-ți zic, uită-te bine la tine în oglindă, că ești parte din problemă.
  6. Ia gunoiul cu tine, nu te spăla pe dinți în Piața Sfatului, folosește peria la toaletă și nu urla ca prostul pe stradă. Știi tu, utilizează cei 7 ani de acasă.
  7. Și mai încearcă și alte locații turistice, hai, nu te-ai plictisit de Brașov?

“La noi sunt 25 de grade. Și plouă regulat.”

“La noi nu ai nevoie de aer condiționat. Și seara îți trebuie un pulovăraș.”

“La noi berea, vinul și înghețata se consumă la temperatura camerei.”

“La noi singurul lucru care arde este ardeiul iute la ciorbă.”

Primul oraș care va începe să se promoveze turistic în acest fel va sparge piața. Mă rog, până mai ține figura.

Uite Petrică, nu mai e (bun) Petrică

Absolut fascinant să citești comentariile de pe fb ale băștinașilor, locali și importuri, mari cetățeni și mari caractere ale metropolei noastre cea vestită. 😀 Ultima problemă majoră este Petrică, automatul de tocat peturi. La 10 peturi primeai un bilet RAT (2 călătorii – 5 lei), care, spre surprinderea mea totală, a mobilizat lumea să îl folosească intensiv. Petrică 1 din Livada Poștei s-a transformat în Petrică 2 de pe Victoriei și cu Petrică 3 din Astra. Sau mă rog, pe unde o mai fi el, că nu m-a interesat locația. Petrică 2 de pe Victoriei, postat în bulevard, în stație, are aproape întotdeauna coadă, observată cu cei doi ochi din dotare.

Și vine ziua fatidică de vineri 13 24, când Primăria zice sec pe fb că de acum încolo se vor schimba 50 de peturi pentru un bilet, pentru că oamenii din Brașov sunt hoți afaceriști, adună peturile din gunoaie, le transformă în bilete, după care vând biletele și uite așa se îmbogățesc. Băi, sper că ați anunțat și ANAF, să le trimită naibii o decizie de impunere….

Ce învățăm noi de aici? În primul rând asta denotă faptul că primăria și Brai-Cata nu cunosc domeniul în care lucrează. La începutul anilor 2000 am fost în Zagreb, unde implementaseră un sistem similar prin supermarketuri. Și ghici care era problema? Oamenii sortau peturile din gunoaie. Practic nu trebuia altceva decât un angajat să caute pe net trei firme din alte țări europene și să le dea un telefon, dacă bani de deplasare până acolo nu existau.

Conversația ar fi fost cam așa: Alo, firma X, avem și noi un Petrică, și la voi se dau bilete RAT? Ah, da și cum tot pe hârtie sau pe card? Și tot așa se vând prin oraș? Ah, nu? Păi cum ați reușit? Dar alte probleme ce mai aveți? Tot așa se blochează cu sticle pătrate de whiskey? La voi doar cu gin? Ah, ok.

După care știai ce să faci. Că nu sunt brașovenii mai inventivi ca media europeană. Dovedit.

În altă ordine de idei, și ce dacă unii consumă toate biletele disponibile? Nu este scopul lui Petrică de a recicla cât mai multe peturi? Caz în care beneficiul bate costul.

În plus, dacă avem rețea infracțională – este un efort să cauți cu miile de peturi prin gunoaie, după care să vinzi biletele (pe mână cu angajații RAT cumva??), atunci poliția locală, din subordinea primăriei, nu are decât să-și facă treaba.

Noua decizie a fost primită cu scandal de către băștinași, care au declarat că pentru 50 de peturi nu se mai merită să reciclezi, drept urmare le vor arunca la gunoi.

De unde ajungem la ideea mea din toamna anului trecut, că Petrică, deși un instrument bun, este de fapt un proiect prost, care nu își atinge scopul pe termen lung, care ar trebui să fie crearea de abilități de colectare selectivă a populației și schimbarea atitudinii acesteia legată de reciclare. Dacă oamenii se cacă pe ei pentru 5 lei în ditamai Brașovul, ceva este profund în neregulă. Ori suntem de fapt un oraș de sărăntoci. Ori un oraș de dobitoci. Caz în care politica publică face mai mult rău decât bine.

Dar oraș verde, nu prea.

Doar o altă zi obișnuită de iunie…

Ies din peșteră până la piață, vecina de la parter mă informează că cei de la spații verzi au tăiat gardul viu. Aproape de tot. Sunt zone în care au mai rămas doar crengile. Și în rest este un spațiu gol, în care simți că lipsește ceva. Frunzele măh, lipsesc frunzele. Că nu e gard viu, fără frunze!

Mă întorc, intru pe Georgel să plătesc niște facturi, dar nu pot, că trebuie să-mi actualizez buletinu’. Acum două luni și un pic, când am schimbat cartea de identitate, le-am trimis o copie pe net. Și am primit un răspuns de la roboțel că fie mă duc în agenție (nu), fie le dau telefon și intru nu știu unde pe site (nu), că altfel nu se poate (ba se poate). Și uite că s-a putut. A trebuit să urmez niște pași, să fac o poză la buletin și gata, s-a actualizat. Și pentru că a trebuit să verific datele, ce descopăr eu? Că nu mai am toată adresa, că madama de la starea civilă mi-a mâncat blocul. :))) Și că stau în jud. BV, că probabil cuiva i-a fost lene să scrie tot cuvântul. Sau o fi marea tehnologizare a orașuluiverdedepovesteșideamăsii, caz în care pregătiți-vă pentru când o să mergeți pe la diferite instituții și o să aflați că nu e ok, că nu rimează cu cererea și dosarul cu șină. Cum măh să prescurtezi cuvinte pe documente oficiale??????

După care am intrat pe fluxul de știri. Să mă relaxez. Și am aflat că președintele nostru, care a fost la Kiev împreună cu cei 3 tovarăși din Miorița UE este compătimit pentru că a fost cropuit din unele poze oficiale. Sincer, aș vrea să cred că efectele vizitei lui acolo se vor vedea în lunile următoare, dar din punct de vedere al comunicării echipei românești, Ioha a fost fix ca nuca în perete. Faza asta se suprapune peste guvernul de doi bani, peste (încă-nu-este) criză și peste legile securității. Într-un context social, economic, de mediu cu super provocări și cu război la graniță. Și covidul nu e gata, chiar dacă am renunțat toți la măști.

Și dacă tot discutăm de comunicare sau folosirea ei defectuoasă, în weekend, AFI BV (eu pot să folosesc prescurtarea, statul nu!) și prietenii lor – posibil actuala primă doamnă a municipiului – au dat cu bâta în baltă, explicându-i pe fb haterului de Țața că zgomotul lor de pe terasă e ok, că mușchii lor pot face ce vor. Nu mă miră atitudinea, orașul s-a umplut de ceva vreme de găști și gășculițe cu tupeu, de toate culorile politice, că banii nu miros. Ce pot recomanda oricărei persoane din Brașov, hater sau nu, este reclamarea activităților contrare legislației în vigoare la instituțiile de profil, Poliția locală, garda de mediu șamd.

De abia aștept să văd ce mai aduce săptămâna în curs…

Ce am învățat căutând costume de baie

Omul cât trăiește învață. Eu, mai mult ca restul, căutând costume de baie în anul de grație 2022. În magazine fizice și online.

La fel ca și pentru restul de textile, mărimile costumelor variază de la firmă la firmă și probabil sunt toate fabricate în aceeași firmă chinezească, doar că pe etaje diferite. Și sunt testate pe modele asiatice. Că am avut surpriza de a nu încăpea în diferite modele, de zici că sunt elefant. Nu sunt. Doar hipopotam. Dar na, tot ar trebui să întru într-un M către L, că ultimul costum de baie este de la copii. Și încă mă încape bine mersi, doar că s-a subțiat. Revenind. Am probat costum întreg, la Hervis, care nu acoperea sânii, oricât aș fi tras eu de el în sus. Probabil era pentru dansat la bară, nu pentru înot. Am probat o multitudine de sutiene care mai aveau nevoie de juma de palmă să se poată închide la spate. Dacă încercai un număr mai mare, cazul unora de la C&A, circumferința rămânea identică, dar sutienul mai căpăta un deget de material. Am sărit peste modelele de anul acesta, care-s toate braziliene – încălzire globală primesc, dar să acopere tot posteriorul maică – și peste cele cu n tone de burete care, probabil sunt doar pentru pozici pe mal, că sigur nu poți înota în ele, și am încercat să găsesc costume întregi sau în două piese pentru înotat. Ultimul șoc a fost cu Arena, Speedo și Adidas. Cele întregi au spatele decupat și sutienul sub formă de bustieră. Dar, oricât m-am străduit, n-am înțeles cum te îmbraci cu ele. Că fundul nu intră pe sus. Și dacă tragi slipul, nu mai intră bustiera, că materialul nu e suficient de elastic. Și viceversa. :))))

Cel mai haios este să cauți pe site-uri online. Costumele în două piese sunt mai nou vândute separat, sutien și slipi. Că poate le combini între ele. Eventual același model, culori diferite, că altfel e ușor complicat. Pentru că în școala de design nu se învață culori complementare și alte chestii de bază. Bun. Să zicem că selectezi pe pagină mărimea și pe următoarea treci prin sutiene; alegi unul, ți se deschide pagina următoare, îți place și vrei să vezi cum arată slipul, țeapă! Cu excepția unui singur site, pe majoritatea trebuie să mergi pe pagina anterioară și să cauți, și să cauți, până dai și de slip. Doar pe Esprit au o persoană cu creier funcțional angajată la IT, care îți arată și slipi sau alte modele de sutien. Problema numărul doi este că vezi cum arată produsul, dar de multe ori nu ai și poza cu persoana îmbrăcată cu el. Nu mai discutăm de faptul că vindem pentru adulți cu modele sub 20 de ani, posibil minore, cu constituție potrivită vârstei, care sunt toate peste 1.75 și mărirea XS. Pe piața europeană unde oamenii sunt mai degrabă lați, decât înalți. :)))

Nu discutăm nici de calitatea materialelor, că ești norocos dacă nu se vede pielea prin ele, sau de prețurile fixate în funcție de cum bate vântul.

Pe unde am fost: Hervis, Decathlon, Intersport, Carrefour, C&A, H&M, New Yorker, magazinul de la Paradisul Acvatic. Magazine online: C&A, H&M, Calzedonia, Penti, Esprit, Bonprix, Astratex, About You.

Dacă mai știți magazine, lăsați-mi un comentariu, că de abia aștept să mai încerc niște costume. :)))))

Încălzire centralizată – mai 2022

Las aici niște linkuri, pentru dom’ primar și noii lui prieteni din Danemarca.

Producătorul de energie termică din Buzău, în faliment şi vândut la licitaţie – iunie 2021

Sistemul centralizat de încălzire a dat faliment în Năvodari. Abonații au fost abandonați – octombrie 2021

Cum a intrat în faliment RADET Constanţa! – septembrie 2021

În România, o treime dintre companiile de termoficare sunt în insolvență – noiembrie 2021

Peste 1.110 de blocuri din Capitală nu au avut apă caldă din cauza avariilor – aprilie 2022

1 din 7 blocuri din București nu are apă caldă. Cele mai multe, în Sectorul 5 – aprilie 2022

Primăria Capitalei are datorii de aproape 600 milioane lei la Termoenergetica pentru subvenția la energie termică – aprilie 2022

Societatea de termoficare din Focşani nu mai livrează apă caldă menajeră către abonaţi / Compania are datorii la gaze de aproximativ 5,5 milioane de lei – mai 2022

DOCUMENT Unii constănțeni – “invitați” să se debranșeze de la încălzirea centralizată chiar de către operatorul sistemului local deținut de Primărie – mai 2022

Fără apă caldă și căldură până la toamnă pentru localnicii din Întorsura Buzăului. Din cauza pierderilor uriașe, centrala orașului a fost oprită – mai 2022 (vaiiiii, cât e de funny știrea asta, deci centrală din 2004, că tot discutăm de faptul că rețelele sunt praf pentru că-s vechi, na uite că de fapt alta e problema)