Eu când vreau să mănânc, mănânc [ep.1 bifidus]

Cine este Bifidus și ce vrea el de la noi? 🙂

Culturile probiotice sunt specifice alimentelor fermentate, precum iaurt, murături, varză murată, kimchi. Din anii 2000 încoace se presupune că ingerarea de probiotice ajută flora intestinală și implicit imunitatea organismului, drept urmare piața de probiotice este în creștere, deși părerile specialiștilor (aka oameni de știință) nu susțin 100% aceste afirmații.

Cu siguranță în urma unui tratament cu antibiotice, un farmacist sau doctor a încercat să vă bage pe gât și un probiotic. Sincer, eu le-am refuzat de fiecare dată, preferând să consum lactate (sau sarmale cu varză acră, după caz 😛 ).

Dilema majoră a apărut în acest an când o doctoriță dermatolog s-a uitat foarte urât la mine și a decretat că e musai să-mi prescrie probiotice. I-am urat numai de bine, dar, pe principiul că ce nu te omoară, și nici nu te face bine este un risc acceptabil, m-am uitat să văd ce fel de iaurturi există cu bifidus.

Am făcut research în Auchan și am cumpărat tot ce era disponibil la raft și avea etichetă de iaurt simplu din lapte de vacă cu bifidus (de exemplu Artesana mai are un sortiment din lapte de capră; Zuzu și Danone au variante cu mix de fructe/cereale; Zuzu, dacă nu mă înșel mai are și varianta de lapte de băut). Pe net am mai găsit produse similare la Monor și Pilos (marca Lidl).

Studiu comparativ martie 2019, cf. etichete ambalaj

După aproape 3 săptămâni de consum cu mici pauze, concluzia nr. 1 este că nu am văzut îmbunătățiri la nivelul organismului, altele decât la un consum normal de produse lactate. ( Când deschizi ambalajul nu sare niciun bifidus precum delfinii pe mare 😀 ). Precum eticheta bio, bifidus pare a fi mult marketing… Concluzia numărul 2 este că nu sunt prea multe diferențe între produsele de pe piață, Olympus are cele mai puține calorii și grăsimi, Zuzu stors are cele mai multe proteine și cea mai mare cantitate de calciu și este sigurul produs declarat fără lactoză. Prodlacta și Artesana seamănă cu iaurtul clasic, în timp ce Danone, Zuzu și Olympus sunt mai cremoase. Zuzu seamănă extrem de tare cu iaurtul grecesc.

O tură dată pe net o să vă explice că iaurtul și chefirul (și probabil laptele bătut și sana) toate au bacterii vii în ele, că chefirul este un produs cu o cantitate infimă de lactoză, motiv pentru care este ok pentru persoanele cu intoleranță și că dacă vreți să vă faceți iaurt cu bifidus acasă, voila, Lactoferm vinde cultura pe site-ul propriu. 🙂

Ghidul USDA recomandă consumul zilnic de lactate (fără bifidus), echivalentul a 3 căni pe zi (+9 ani), care pot include lapte, iaurt, brânzeturi proaspete sau procesate, deserturi pe bază de lactate (înghețată) și, pentru vegani, băutură de soia fortificată cu calciu.

Strategii de consumat bifidus: dacă chiar credeți în beneficiile lui Mr. B, atunci puteți introduce în consum câte 1 zi pe săptămână/ 1 săptămână pe lună/ chiar o lună întreagă de produse aferente, fie de la o singură marcă, fie de la mărci variate.

Citește sezonul 1, Pace, dragoste și avocado. Citește toate articolele din sezonul 2, Eu când vreau să mănânc, mănânc.

Eu când vreau să mănânc, mănânc [intro]

No bine, știți cum se zice, că dacă nu ți-ai pus și pălăria de nutriționist măcar o dată în viață, ai trăit degeaba. 🙂

Cred că după vaccinuri, mâncarea a devenit subiectul cel mai comentat și antagonizat. Aproape că nici nu știi ce să mai bagi în gură și stomac fără să te intoxici cu monoglutamaturi și alte chimicale, fără să lezezi vegani, ketogenici, paleo-ceva, alergici la gluten și lactoză, dar iubitori de soia (LOL) șamd și să te menții sănătos, plin de energie și în kilogramele optime.

Subiectul este crângen și pentru că fără mâncare, nu trăiești, fără nutrienții necesari, inteligența ta o ia la vale și organele încep să dea rateuri, unul după altul. Chiar dacă eu am învățat la școală, la engleză, că în anul 2000 vom avea farfurii zburătoare și mâncarea magică din tub, iată că la aproape 20 de ani distanță ne hrănim cu aceleași chestii, deși carnea artificială este aproape gata să sară din imprimanta 3D. (Apropo, de abia aștept să testez un restaurant din ăsta nou, în care primești meniul, comanzi și aștepți să ți se printeze mâncarea… yumm.. iac :P)

Obiceiurile de hrănire sunt adânc înrădăcinate în adn-ul uman – vin din combinația între cultură, familie, istorie și spiritul de supraviețuire al speciei – drept urmare schimbările sunt complicate și nu pot fi făcute instant. Pe de altă parte dacă în mod vizibil cetățenii tăi sunt din ce în ce mai obezi/ cu probleme de sănătate, nu e de datoria ta ca stat să vezi ce ai făcut greșit și să faci corecțiile de rigoare?

Până una alta, sigura soluție pe care eu am găsit-o este de fapt o combinație de idei: 1, de a nu mă isteriza la tot ce citesc/ aud/ văd, pentru că fake news-ul este în creștere la ora actuală, 2, de a folosi în nutriție ghidurile OMS și dietele care pot da rezultate pe termen lung, 3, de a citi etichetele produselor (recunosc, devine din ce în ce mai greu, pentru că literele sunt din ce în ce mai mici 🙂 ).

În pofida a ceea ce citim zilnic, ghidurile de nutriție promovează o alimentație echilibrată. Odinioară era piramida alimentară, în prezent este farfuria (noah, a scăzut inteligența, ce vreți :)) ), dar pe ea se vor afla câte puțin din fiecare.

Fiecare este liber să mănânce ce vrea, dar societatea, per ansamblu, trebuie să facă corecțiile necesare atunci când situația o cere.

PS: Urmează un serial? Da, sezonul 2 de la stil de viață sănătos și nutriție.

Citește sezonul 1, Pace, dragoste și avocado. Citește toate articolele din sezonul 2, Eu când vreau să mănânc, mănânc.

Dezastru în bucătărie – lecții învățate

Mi-a plăcut ce scrie Stephen King în On Writing, că ideile bune pot veni de oriunde și că idei care anterior nu aveau nicio legătură unele cu altele pot fi puse împreună pentru un rezultat nou. Ce zice el despre scris se poate aplica în orice domeniu – numai cine nu a lucrat cu idei, îl poate contrazice 🙂 

Până la finalul anului în categoria #dezastruînbucătărie vor apărea 40 de articole. Unele sunt haioase, altele sunt delicioase, o parte sunt rezultate fericite ale unor dezastre neplanificate și toate sunt din experiența mea din acest an. 

Ideea inițială a fost de a face un fel de haz de necaz. La mine în familie toată lumea gătește bine și foarte bine, plus profesional. Eu sunt catastrofa. Dar la fel ca mine mai sunt și alții 🙂 Și viața reală înseamnă un proces continuu de încercare și eroare. Pozele ălea frumoase de pe instagram sau pinterest sunt rezultatul a multe condiții, inclusiv tehnice și photoshop și uneori reprezintă o realitate ideală în loc de cea reală. Rezultatul tău din farfurie va fi rezultatul valorilor în care crezi combinat cu bugetul pe care îl ai și mai puțin realitatea virtuală din social media.

Pentru mine este important să am un exercițiu regulat de a crea mâncare dîn ingrediente de bază, pentru că atunci când ai regim sau multe fițe și buget limitat, opțiunile tale se reduc proporțional.

Ce am învățat însă este că în timp devii mai dispus să încerci lucruri noi și creativitatea ta este în creștere 🙂 La fel, crește varietatea ingredientelor și a rețetelor, self-esteem-ul, cunoștințele tehnice, tips&tricks și eventual numărul kilogramelor (aici mai avem puțin de lucru :))) ) La anul poate extindem gașca prietenilor pe care facem experimente și o să facem puțină prevenție la dezastre 😛 

Ce am scris despre cele 6 principii de pus în practică apropo de un stil de viață sănătos și nutriție se aplică în continuare. 

Până la următorul dezastru, pace, dragoste și papaya (că avocado era necopt) 🙂 

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie 🙂

20 de idei de omlete

Dacă e 20 atunci să fie 20 de idei de omlete 🙂

Pentru că nu pricep incapacitatea românilor de a găsi idei practice, și ieftine, și rapide, și variate de mic dejun pentru tabere, hoteluri și pensiuni, luați de aici o listă, că e gratis 😀

  1. omletă simplă – iei oul, îl amesteci, îl condimentezi (dacă vrei), îl prăjești și gata :))

Dacă adăugăm ingrediente vom avea variații pe temă dată, ca la mate (vedeți la ce e bună matematica??? :D)

2. omletă cu cașcaval sau brânză – clasic, în omletă sau peste omletă, după preferințe

3. omletă cu ardei

4. omletă cu roșii

5. omletă cu dovlecei

6. omletă cu brocoli

7. omletă cu vinete

8. omletă cu morcovi

9. omletă cu tulpină de țelină (apio)

10. omletă cu piept de pui

11. omletă cu pește afumat

12. omletă cu mango

13. omletă cu piersici sau nectarine

14. omletă cu kaiser

15. omletă cu ciuperci

16. omletă cu spanac

17. omletă cu cârnăciori

18. omletă cu ton

19. omletă cu cartofi

20. omletă cu ceapă verde

No bine, astea-s câteva idei rapide, doar cu un ingredient. Dacă ne apucăm de variante cu 2 sau 3 ingrediente, vom lungi lista la nesfârșit. Ca să nu vorbim de chestii super-mega-complicate cu +5 ingrediente :)))))

Puțină bunăvoință ne trebuie 🙂

via pinterest

via pinterest

Papa bun :)

DSC_0022

Un ardei tăiat lejer, doi morcovi noi, tăiați rondele sau fidea, doi ardei super iuți proaspeți, tocați aruncați în tigaie cu puțin ulei (eu folosesc ulei de rapiță, dacă vrei un gust exotic îl poți înlocui cu ulei de cocos). O lingură de semințe de susan, o felie de carne de vită fiartă și tăiată, o nectarină bucăți, o roșie bucăți, plus niște ghimbir tocat, busuioc și cimbru (data viitoare cred că o să pun și niște mentă). Gustul este iute-dulce-acrișor (dacă nu e suficient de iute, ai greșit ingredientele sau cantitățile :D). Legumele trebuie să rămână ușor crocante. De consumat cu orez 🙂

#10minute #pranz #proteine #dieta #cuceaiinfrigider