Despre legea risipei alimentare

Către finalul lunii mai va intra în vigoare Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. Legea se aplică operatorilor economici din domeniul agroalimentar, de la microîntreprinderi la companii mari, care ar trebui: 1- să ia măsuri de responsabilizare pe tot lanţul agroalimentar, 2- să vândă la preţ redus produsele apropiate de termenul de expirare, 3- să le doneze ong-urilor pentru consum uman sau 4- animal şi într-un final 5 – să le transforme în compost, biogaz sau să le neutralizeze.

Produsele vor putea fi transferate prin donaţie sau sponsorizare ong-urilor (asociaţii sau fundaţii), precum şi întreprinderilor sociale, în condiţiile înregistrării acestora la ANSVSA. Ong-urile din domeniul asistenţei sociale vor putea revinde produsele cu maxim 25%+tva din preţul de achiziţie, prevedere care a generat deja comentarii din piaţă privind concurenţa neloială.

Până una alta rămâne de văzut câte organizaţii se vor înregistra ca operatori, respectiv vor îndeplini condiţiile de transport şi depozitare. Pe de altă parte cu excepţia actului de donaţie sau sponsorizare, restul de măsuri erau în teorie practicate cel puţin de companiile internaţionale, cu politică activă de CSR. De asemenea dacă legea va avea efect asupra celor care vând produse mucegăite pe post de produse ok – gen Auchan sau comercianţii din piaţă… Va fi totodată interesant de văzut efectul asupra Horeca. Şi iîn final asupra consumatorilor finali, care aruncă tone de mâncare la gunoi în mod constant.

Că până la urmă responsabilitatea ar trebui să afecteze toţi factorii implicaţi.

Şi una de peste ocean, că şi ei sunt ai noştri 😀 Mister Trump s-a gândit el în mintea lui cea odihnită că măsurile implementate de fosta administraţie sunt prea costisitoare, drept urmare le-a trimis la gunoi. Măsurile priveau caloriile, respectiv evidenţierea acestora mai clară pe etichetele produselor şi detalierea conţinutului de zahăr, fibre şi nr. porţii, inclusiv evidenţierea clară a gramajului legat de vitamine, şamd. Din păcate momentan e 1-0 pentru prietenii lui Trump, bătălie din care cei care pierd sunt consumatorii.

O altă discuţie este legată de fibrele din alimente, că, no, n-ai mâncat porţia de fibre pe zi, nu exişti :)) FDA a publicat un ghid legat de fibrele naturale şi cele sintetice, doar 7 din cele sintetice respectând definiţia fibrelor dietetice, printre care se regăsesc celuloza şi pectina.

Cu alte cuvinte este cât se poate de importantă o etichetă descriptivă completă, pentru a înţelege ce mănânci şi mai ales pentru a face faţă mesajelor comerciale înşelătoare.

2%, ultimul an??

Când a apărut iniţiativa 2%, una din idei a fost de a asigura un dram de venituri pentru organizaţiile nonprofit, pe o piaţă din care dispăruseră granturile de pre-aderare şi majoritatea surselor străine – în contextul integrării în UE, în timp ce sursele locale ce puteau fi accesate erau minimale. Nu ştiu în ce măsură a stimulat 2% filantropia locală, atâta vreme cât este o deducere indirectă, dar s-a dovedit o sursă interesantă de venituri nerestricţionate şi pentru alte categorii de organizaţii (inclusiv pentru persoane cu foarte multă creativitate), motiv pentru care efectul ei per ansamblu asupra ong-urilor s-a diluat considerabil. Chiar şi aşa 2% rezistă de mai mult de 10 ani, ceea ce este WOW!

Asta a fost partea bună. Partea proastă este că de la anul 2% s-ar putea să dispară, dacă se va implementa noua legislaţie privind impozitul pe venituri. Partea şi mai proastă este că declaraţiile privind un eventual sistem de deduceri a donaţiilor către ong-uri este momentan doar praf în ochi, pentru că după cum am spus deja pentru majoritatea românilor deducerile nu vor avea niciun sens, atâta vreme cât veniturile lor sunt minimale, iar pentru ceilalţi probabil că sănătatea, asigurările şamd vor fi mai importante decât donaţiile către ong-uri.

Până anul viitor însă, dacă nu aţi direcţionat deja 2% către o organizaţie, mai puteţi completa formularul 230 pentru Asociaţia Colors 🙂 Cu sumele aferente anului trecut pe care le vom primi – sperăm – la începutul anului viitor (da, ştiu, fkg birocratic) vom pune la dispoziţia celor interesaţi resurse din domeniul educaţiei nonformale pe site-urile Colors pentru încă un an.

Ce mai puteţi face este să semnaţi scrisoarea iniţiată de ARC şi adresată secretarului de stat din Ministerul Finanţelor Publice. Că puţină comunicare interinstituţională nu a stricat niciodată.

Să ne distrăm de la prima oră. Not.

No bine, administratorul public la Braşovului este citat astăzi în presa locală pe tema unei propuneri de proiect privind închirierea de biciclete şi pistele aferente. Nu ştiu ce este mai haios, faptul că în bv mai nou nu se fac investiţii decât dacă se cheltuie banii contribuabililor europeni, că se discută despre piste de ani de zile, dar nu se mişcă nici măcar degetul mic de la picior pentru a avea o logică pistele existente în acest moment sau că dau declaraţii pe această temă persoane care folosesc în general biciclete motorizate suv 4×4….

Până atunci puţin reality check despre administraţia locală şi interesul ei pentru cetăţeni: în parcul Tractorul tot nu există o toaletă deschisă pentru public, deşi îmi amintesc cum cineva promitea anul trecut toalete în toate parcurile locale braşovene şi ca să fie distracţia maximă, pe zona verde unde ne jucam fotbal la Open Park Festival s-au plantat 5 copaci şi o staţie meteo, plus un panou de proiect european, că na, ăla era singurul loc disponibil + nu-i aşa că staţia meteo automată este singurul lucru care lipseşte dintr-un parc sportiv?

Love & avocado şi muuuuuuultă lămâie…

Găurile negre ale Braşovului (rat)

Sincer, încep să cred că anumite servicii şi companii din subordinea administraţiei publice locale braşovene nu sunt altceva decât nişte găuri negre aka zone oficiale de mătrăşit banii contribuabililor. Cea mai faimoasă este CET/Tetkron/SPwhatever. (Apropo de viitorul glorios al centralizării încălzirii şi apei calde, Radet-ul bucureştean este în reorganizare şi Galaţi-ul dacă nu mă înşel a pus de curând lacătul pe compania locală… dar no, să mai băgăm o mică subvenţie că cine ştie, poate apare şi hg-ul care să ne retrimită înapoi în comunism ca să se simtă bine şi nea Mohaci şi prietenii lui de partid). Tot în pole position, pregătindu-se intens să ajungă pe locul 1 se află mai nou RAT Braşov – compania de transport public, care a tocat de curând nişte bani publici – parţial europeni – pentru a ajunge în prezent.

No bine, zilele trecute am vrut să iau un 4 de pe Victoriei până în centru, doar că surpriză, nu am avut de unde să-mi cumpăr bilet. Din gară şi până în centrul civic ai doar 2 posibilităţi – gara sau centrul civic (hidro), în rest, pauză. N-am înţeles de ce există chioşcuri de vândut bilete, dacă stau oricum închise, nici de ce nu-s automate prin staţii. Nu pricep nici de ce nu se poate plăti prin sms, precum parcarea. Aşa că am mers pe jos.

Ce am înţeles însă este că orice discuţie despre eficientizarea transportului în Braşov este derizorie atâta vreme cât nu suntem capabili să eficientizăm ceea ce avem în acest moment. Am mai înţeles că ditamai compania vreau logo-uri moca de pe net, deşi 1) nu cred că nu s-ar fi găsit un minim de buget pentru asta şi 2) sunt probleme mai mari de rezolvat decât logo-ul, în timp ce îşi tratează cu sictir proprii clienţi.

Mă întreb câte generaţii trebuie să mai crape prin Braşov să începem să ne folosim creierul şi pentru a rezolva probleme din comunitate şi nu doar pentru a ne fura căciula unii altora… retoric, desigur.

 

 

Despre abureala cu deducerile

Până la ora la care scriu, nu am auzit pe nimeni să zică ceva de bine despre tâmpenia cu impozitul pe gospodărie. Partea absolut stupidă este că în timp ce ne irosim energia spunând de ce nu este o idee bună, am fi putut să discutăm cum se poate îmbunătăţi cota unică… dar no, psd la guvernare, ce pretenţii să avem…

Am încercat să înţeleg care este miza acestei iniţiative, dar nu am ajuns la nicio concluzie. Probabil neuronul meu nu are suficiente resurse pentru a pricepe de ce statul ar renunţa benevol la un procent important din veniturile sale, nici de unde va acoperi România timp de un an şi jumătate banii pe care teoretic îi va primi de abia prin vara lui 2019.

Şi dacă voi credeţi că după un an de zile în care primiţi mai mulţi bani la salariu, vă veţi socoti impozitul şi îl veţi plăti statului exact în perioada concediilor de vară, nesiliţi şi din proprie iniţiativă… serios, cred că zâna Măseluţă este mai reală…

No bine, pe scurt, legea cu impozitul pe gospodărie zice că nu vom mai plăti impozit pe venituri cu deducere la sursă, le vom plăti o dată pe an; dar că în prealabil ar trebui să decidem cine este gospodăria şi să depunem o declaraţie pe patrimoniu, aprobată de anaf (informaţii pe care anaf şi le poate lua oricum din bazele de date deja existente) – practic eu şi aurolacii din gară am putea constitui o gospodărie, că nu există niciun criteriu stabilit în lege. Pentru o persoană, există o deducere anuală de 24 mii lei (2000 lei pe lună), sub care impozitul va fi 0; pentru fiecare persoană din gospodărie se mai adaugă încă 1000 lei lunar deducere generală; peste această sumă, se calculează impozit de 10%; persoana şi-ar mai putea deduce încă 2000 lei extra cu chitanţe; alocaţia pentru copii ar ajunge la aprox. 1600 lei pe an.

Eu m-am uitat puţin pe structura salariilor din România – un articol din mai 2016 din Ziarul financiar spune că 72% din salariile din ţara noastră sunt sub 1700 lei net, ceea ce este aproximativ salariul mediu pe economie la ora actuală şi echivalentul deducerii anuale. Practic deducerea cu chitanţe îi va afecta doar pe cei cu salarii mari (1700-4000 lei, 23% şi peste 4000 lei, 5%). La sfârşitul anului trecut în România erau 4,73 milioane angajaţi. În concluzie majoritatea salariaţilor din ţară nu ar mai fi impozitaţi pe salariu, dar nici nu ar avea ce să facă cu chitanţele cu care se laudă psd…

M-am uitat şi peste pensii: La ora actuală sunt 5,08 milioane pensionari, pensia medie este în jur de 930-1100 lei, iar numărul celor a căror pensie depăşeşte 2000 lei este aprox. 181 mii persoane.

Mai avem vreo jumătate de milion de şomeri, vreun milion de zilieri, aproape 4 milioane de copii sub 14 ani şi încă un milion jumătate de tineri până în 19 ani şi la fel de tineri între 20-24 de ani. Prea puţin afectaţi de deducerile cu chitanţe…

Chiar şi pentru cei cu venituri mari, probabil că îşi vor deduce asigurările private de sănătate şi cele legate de maşini, care-s substanţiale şi cu tendinţa de creştere, e greu de crezut că vor mai ajunge să îşi deducă cheltuieli precum cele legate de cărţi sau teatru. Şi ideea madamei ministru că aşa vor ieşi la iveală venituri din meditaţii care-s nefiscalizate, da, cu siguranţă :)))))

Un alt mit este cel al consultantului financiar care te va consilia de o să-ţi meargă perii :))) Majoritatea oamenilor au o singură sursă de venit – salariul sau pensia – practic costă mai mult pdf-ul inteligent, internetul şi consultantul decât impozitul zero pe venit…

Un alt efect va fi asupra unor iniţiative actuale precum 2% pentru ong-uri – va mai exista sau nu, se va declara tot în 230 sau în declaraţia de venit, etc.

La ce ne mai uităm în vacanţa de 1 mai?

Că am auzit că va ploua.

American Housewife – comedie despre integrarea în suburbii cu mame obsedate de trăitul fără gluten şi zahăr (23 de episoade pe sezon)

Catastrophe – tot comedie, din care aflăm că englezoaicele de origine irlandeză sunt alcooliste şi nu ştiu să folosească un prezervativ, iar bărbaţii americani sunt o catastrofă. (6 episoade pe sezon)

Imposters – comedie, ce altceva, despre o ameţită care se mărită cu alţi ameţiţi/e doar pentru a dispărea cu banii lor. (10 episoade pe sezon)

Apropo, nu ştiu dacă aţi observat că serialele mai nou de abia prind 10 episoade pe sezon – şi unele au doar 20 de minute, oare ce va urma, seriale în 140 de cadre? (Cică scenariştii se pregătesc de grevă pe tema asta…)

 

 

Cum pregătesc pesedicii creşterea artificială a salariilor

La finalul săptămânii unul din miniştrii psd anunţa mândru mare cum de la anul contribuţiile sociale şi cele de sănătate se vor muta în grija angajatului şi vor şi scădea uşor. Anul trecut când unul din secretarii de stat a propus acelaşi lucru, s-a lăsat cu scandal maxim şi cu demisia lui. În contextul porcăriilor scoase pe gură de pesedici la fiecare cinci secunde, momentan e linişte mare, semn că poporul ori aşteaptă căldura, ori s-a plictisit de modificările legislative pe care oricum nu le pricepe şi preferă dramele de pe fb. Rămâne de văzut dacă scăderea contribuţiilor nu va fi anulată de inflaţie sau de introducerea altor taxe, este cel puţin discutabil care va fi efectul psihologic al mutării taxelor integral pe angajat (dacă el va deveni mai implicat odată ce va vedea care sunt taxele plătite real în România), dar un lucru este cert salariile vor creşte automat şi din pix cu diferenţa taxelor plătite de angajator. VOILA!! Un salariu de aprox 700 de euro va ajunge din pix la 862 de euro.

Ca să nu vă mai plângeţi sarmalelor că sunt salariile nealiniate la nivelul din UE :))))

Şi dacă salariile nete vor rămâne identice, vor creşte în schimb pensiile şi vor creşte amenzile….