Cumpărați produse reduse cu 30%?

Cotrobăiam într-o zi prin congelator și am realizat că mai toată carnea este cumpărată la reduceri. N-am înțeles de ce magazinul nu poate ieftini puțin marfa, să o vândă în termen, în loc să o reducă la final. Dar na, ăsta fiind ceea ce se poartă pe piață, noi n-avem grețuri să cumpărăm și produse aproape de expirare, dacă arată ok. Am mai cumpărat pește afumat, mezeluri și am încercat lactate, dar aici, după cum îți este norocul.

În altă ordine de idei, aceeași marfă aflată aproape de expirare (ultimele 10 zile), poate fi donată, în baza legislației cu risipa alimentară. La șapte ani de când există legea, și la trei ani după actualizarea ei, sunt foarte puțini operatori înregistrați să primească alimente. La Brașov există doar Banca Regională pentru Alimente Brașov, cu sediul în Săcele. De exemplu, pe lângă instituțiile sociale, m-aș fi așteptat să văd Grădina Zoologică pe listă. Mă întreb de ce este lista atât de subțirică…

Cu ce s-a înlocuit monoglutamatul?

No bine, am prostul obicei să citesc etichete, deși devine dificil, că literele sunt din ce în ce mai mici… Și ce am descoperit eu la ultimele lecturi?

Monoglutamatul de sodiu a mai dispărut din produse, dar nu de pe toate. În schimb a apărut zahărul. Zahăr în vegeta – serios, era să-mi pice punga din mână! Zahăr în salam. De ce han tătarul trebuie să avem zahăr în salam, nu știu, că nu e prăjitură.

Este plin de oameni cu diabet sau de persoane care se apropie de asta, deși nu știu, că nu își fac analizele în mod regulat. Ghidurile de nutriție nu exclud zahărul din alimentație, dar sugerează o cantitate limitată pe zi. Discutăm de zahăr adăugat. Ori în condițiile în care nu ai exercițiu de a citi etichete și de a calcula calorii, riști foarte ușor să faci excese, fără să vrei.

Citiți cu atenție etichetele în special la produsele noi sau cele cu ambalaj modificat!

vai de urmașii noștri

În cultura familiei mele ceaiurile de plante ocupă un loc important. De când eram copii, ceaiul de tei și mentă cu puțină miere era băutura fermecată care trimitea răceala departe și făcea bine organismului într-o iarnă friguroasă. Nu beam ceai doar când eram bolnavi, ci și atunci când aveam chef de o băutură diferită, care să nu fie suc sau apă. Nevoia nr. 1 e cea fiziologică, de sete, nevoia nr. 2 e cea care derivă din cultură și tradiție, de a te menține sănătos cu remedii din natură. Că de aia când ai o vânătaie, mai pui o frunză de varză șamd. Pentru că trăim într-o lume cu mulți nebuni (dintre care unii cu rol decizional), ceaiurile de plante au devenit supliment alimentar, autorizat și acreditat, cu o mulțime de comentarii pe eticheta cutiei, că, deh, trebuie să se justifice și hârțoagele într-un fel, cărora li se adaugă arome de la producători (arome naturale, desigur :)) ). Așa că astăzi am fost în situația de a cumpăra o cutie de ceai de tei din Plus, etichetată ca atare și cu aromă de miere (să-mi bag picioarele în capul idiotului care a stricat o bunătate de ceai). Teoretic nu vom mai putea cumpăra produse, dacă nu-s etichetate ca atare. Dacă mergem pe logica asta, nu veți mai putea cumpăra tei de la țiganii din piață (care, între noi fie vorba, e marfă naturală de soi)… nu veți mai putea nici culege soc și mentă de pe marginea drumului, că din nou intrați în contradicție cu legislația (făcută de nimeni alții decât de producătorii de medicamente)… Nu-i așa că e haios să trăiești în mileniul III? 😀

PS: sunt curioasă dacă chinezii trec pe cutiile de ceai denumirea de supliment alimentar…

bulinele de pe creierul guvernanților

În cazul în care mai trece o lege stupidă, produsele pe care le cumpărăm vor trebui etichetate cu bulinuțe… și eu folosesc bulinuțe la Hippo, for fun. De data aceasta domnii cei deștepți vor să le folosească pentru a arată cât de sănătoase sunt pentru organism. (verde, sănătos, roșu, periculos… și portocaliu, așa și așa… deși unii ar fi de acord că portocaliu e foarte periculos :D). Întrebările de rigoare:
– dacă maioneza va fi cu bulină roșie, asta înseamnă că nu o mai folosim??? Că așa McD ar trebui să-și semneze singur actele de faliment :)))

– dacă se etichetează ingredientele, cum vor fi ele evaluate ca sănătoase sau nu? Că un ou la 2 zile e recomandat de toate cărțile, dar maioneza care se face din el nu prea…

Ceea ce eu nu pricep, dacă tot sunt preocupați guvernanții de sănătatea poporului (și nu de alte taxe impuse producătorilor, că nu vă imaginați că etichetarea va fi gratis), de ce nu se promovează inițiative prin care să se dezvolte producția locală bio și prin care să se poată controla mai bine calitatea celor importate? Că eu am dubii că produsele pe care le găsim de câțiva ani încoace prin magazine și piețe respectă normativele de calitate și nu sunt pline doar de azot…

În altă încercare de a se face că lucrează, aceiași domni cu inițiativă propun ca la raft să găsim prețul de intrare și prețul final al  comerciantului… că, vezi doamne, așa supermarketurile se vor rușina și își vor scădea profitul… cine crede aberația asta, să renunțe la medicamente, că îi produc halucinații. Presupunând că eu am magazin, pe care l-am făcut ca să obțin profit, nu de dragul clienților, și că vând în funcție de cerere și ofertă (principiul de bază al economiei), cum vă imaginați că o să dau de bunăvoie profitul statului sau clienților, sclavagind pentru bunăstarea societății? Mai bine închid și mă mut în altă țară…

despre prețuri

întotdeauna am știut prețurile la două chestii: apă minerală și pâine. pentru că le cumpăr o dată sau de două ori pe săptămână. în rest, sunt total habarnistă. deși probabil, undeva pe braindisk, informația e înmagazinată și folosită atunci când procesez elemente noi. de regulă apar scurtcircuite când un produs mi se pare mai scump decât ar trebui să fie. uneori mi se întâmplă în piață. deși stau la doi pași de una, ajung rar și foarte rar. așa că presupun că există o explicație logică pentru prețurile respective, important e să mă încadrez în buget. când ajung în fața raftului din supermarket e mult mai simplu: am mărcile pe care le folosesc de mult timp și pe care rar le schimb (de exemplu am renunțat la iaurtul obișnuit pentru că deștepții de la Covalact și-au schimbat ambalajul, moment în care și-au modificat și sortimentul, fiind dintr-o dată foarte greu să îmi găsesc produsul pe care îl consumam regulat… după vreo două vizite nereușite prin magazine le-am transmis în gând mii de salutări și am trecut la altă marcă…). așa că nu prea mă interesează cât costă, atâta vreme cât prețul pare rezonabil. iar rezonabilul depinde de ce bani posed în acel moment. 😀 voi cum vă descurcați cu prețurile?

țară cu oameni proști

atâta vreme cât această țară este formată din proști și analfabeți, soarta este clară și ea nu include nicio luminiță la capătul tunelului. am zis.

în ultimele zile știrile zilei au fost ocupate de sinistrați: cei peste care inundațiile s-au repezit implacabil pentru a n-a oară și cei care, alarmați de creșterea subită (oare??) a tva, s-au repezit la rafturi pentru a rade tot ce au prins în cale… valul fomiștilor mi se pare cu efecte mai nocive decât bietul Siret care s-a trezit să iasă din matcă peste curțile oamenilor. despre inundații nu este prea mult de scris: dezastrele naturale pot îmbrăca numeroase forme; de ani buni se scrie că incidența acestora va crește în anii care vin; tot de ani buni există comitete care scriu strategii și fac planuri… pe hârtie desigur, căci realitatea este cea care se vede; există minim o organizație națională care ar fi putut face educația corectă a populației, începând de la grădiniță… organizației respective i s-a pus cruce de niște oameni deștepti și nu are nicio șansă de a-și reveni. una peste alta, inundațiile nu sunt o noutate, iar efectele nu țin doar de forța naturii, ci mai ales de nesimțirea combinată a oamenilor și a autorităților…

cât privește creșterea tva, era previzibilă, din moment ce guvernul poc trebuie să arate fmi că, cel puțin pe hârtie, generează venituri la nivel macroeconomic. tva de 22% am mai avut și nu am crăpat. din reclamele din ultimele zile, magazinele mari au declarat că vor suporta ele diferența datorată tva-ului (chestie care rămâne de verificat) – personal cred că vreo lună- două își vor permite asta, din stocurile vechi, după care, încet vor mări prețurile, mascate de diferite promoții. dacă prețurile se vor mări subit mai mult decât creșterea tva, acest lucru nu va face altceva decât să consume din banii negri, care circulă pe piață bine mersi… fapt de care guvernul este mai mult decât conștient. și la fel și publicul care mai degrabă aleargă spre rafturi, pentru a-și face stocuri… (oare cât naiba poți să cumperi, în condițiile în care ai un venit limitat, nu iei credit din bancă, nu te împrumuți de la vecini și nici nu ai cine știe ce spații de stocare, produsele alimentare fiind destul de perisabile??) mai logic era să vezi toți românii în fața guvernului, pentru a-i linșa pe incompetenții care ne conduc… fapt care nu s-a întâmplat, ceea ce înseamnă că economia se mută cu totul în zona neagră a economiei…

fabricat în România

s-ar putea să mă repet, dar mă amuză proiectele astea fără cap și fără coadă. fabricat în România este un concept, care a sucombat la puțin timp după ce a fost lansat. de ce? habar n-am și nu am timp să caut (momentan nu e relevant). pe vremuri de criză, niște creiere luminate s-au gândit să îl resusciteze. sloganul: să fim patrioți! asta după ce ne-am vândut țara pe bucățele și am distrus tot ce era local și poate competitiv, cu niscaiva ajutor… revenind, până discutăm dacă vom achiziționa o dacie sau un telefon Nokia fabricat la Jucu, investiții pe termen mediu sau lung, e relevant să discutăm despre mâncare, căci ea (sau lipsa ei :D) ne roade în fiecare zi. no bine, conform campaniei ar trebui să cumpărăm produse românești. păi nu cumpărăm noi salamul de Sibiu?? nici nu contează că porcul din interior e unguresc… lista o puteți continua voi 😉

gândindu-mă la salata care odinioară venea din serele de la Codlea și actualmente vine gata spălată din Italia (mda, perfect natural…), nu pot să nu fiu fericită când fabulez împreună cu inițiatorii acestei campanii: o să îmi spăl părul cu șampon cu urzică în loc de produsele mele Garnier și o să mă machieze prietenii “natural” (perfect românesc :P), căci Revlonul nu e produs local…

mda, bineînțeles că s-a găsit un deștept și în Brașov care să ducă gândirea pe culmi noi: brașoveni, să consumăm produse locale! aștept vremurile când sloganul va fi împins și mai departe și locuitorii din Gârcin vor consuma numai ce produc…