Dacă sunteți doritori de senzații tari, Băile Herculane este una dintre locațiile care face cinste spiritului daco-tragic. Uitați de bungee-jumping, uitați de rafting pe Cerna sau de yoga pe dealul din care iese energia bulbuci (bănuiesc că cea care vine din tunelurile săpate de babele din Bucegi 😀 ). Mai tare decât toate cele adunate (și o ședință de partid la pesedeu după ce a pierdut alegerile europarlamentare) este zona intitulată La cădițe. Sau cloaca.
Nouă ni s-a prezentat ca fiind o zonă magico-mitică din pădure, în care te îmbăiezi la ceas de seară în căutarea sulfului & a altor minerale și a elixirului pentru viața veșnică. Aia a lui Ispirescu. Am găsit-o pe soare, la plecare către casă, printre oameni de vârsta a treia, în șlapi și halate de baie. Halate de genul celor cu care te îmbraci la spa, doar că aici în loc de băi în ciocolată și masaj cu pietre calde, sunt îmbăieri la comun, în văzul publicului trecător, între noroaie autohtone și o Cerna ușor verde și plină de peturi și gunoaie.
În afară de cele 2 cădițe, cu acces liber, mai sunt vreo 2 gropi săpate chiar la baza apei. De pe plăcuțe cu Regio înveți că izvoarele termice, unele datează de pe vremea dacilor, altele din anii 70 și că au fost reabilitate în 2012.
În teorie toate hotelurile mari au bază de tratament, în practică se zice că unul dintre ele a cumpărat izvorul principal și că a pus monopol pe el. Nu știu cât este adevăr și cât abureală, dar piscina pe care am văzut-o eu era tot un fel de cădiță mai mare. Singurul strand pe care l-am văzut deschis se află pe drumul care duce către zona istorică.
Ce pot să vă mai zic este că am coborât din bulă într-o zonă în care este ok să mănânci pe capota taxiului din dotare, îmbrăcat doar în chiloți și cu lanțul la gât (în timpul ăsta eu eram în blugi și cu fâșul pe mine)… 😛 Că la final de săptămână este întrecere între cele 2 birturi cu muzică live – din cea care cred că se ascultă pe taraf.tv. Că mâncarea este la fel de proastă ca în Orșova și Drobeta Turnu Severin.
Și că este singura localitate din țară în care primăria cere taxă de parcare pentru parcatul în noroaie și gunoaie. (Ca să nu vă mai plângeți de parcările din Brașov și Sibiu, bine? :))) )
Din nefericire, deși o locație superbă, actuala stațiune este depășită de vremurile actuale. Hotelurile mari, chiar dacă au capacitate de cazare, nu au locuri de parcare aproape deloc – că no bine, comuniștii se deplasau cu trenul și autocarul, nu cu mașina personală. Deși majoritatea cu 3 stele, nu prea au aer condiționat, drept urmare vara cred că mori încet. Baza de tratament pe care am văzut-o eu într-un hotel de 3 stele acum se renova și era bătaie pentru prosoapele de baie, cu care aveai acces la piscinuța din dotare (în care oricum nu puteai să înoți). Facilități nexam. În schimb la restaurant se intra în două serii, exact cum era odinioară la mare. :)))
După cum spuneam la început, dacă nu ești doritor de senzații tari, maxim 2 ore în zonă, pentru poze cu ruinele istorice, cred că sunt suficiente. Altfel, caută cazare la particulari sau în hotelurile mai mici. Și cară-te la sârbi, s-ar putea să fie mai interesant. 😉
claudia 