“La noi sunt 25 de grade. Și plouă regulat.”

“La noi nu ai nevoie de aer condiționat. Și seara îți trebuie un pulovăraș.”

“La noi berea, vinul și înghețata se consumă la temperatura camerei.”

“La noi singurul lucru care arde este ardeiul iute la ciorbă.”

Primul oraș care va începe să se promoveze turistic în acest fel va sparge piața. Mă rog, până mai ține figura.

Uite Petrică, nu mai e (bun) Petrică

Absolut fascinant să citești comentariile de pe fb ale băștinașilor, locali și importuri, mari cetățeni și mari caractere ale metropolei noastre cea vestită. 😀 Ultima problemă majoră este Petrică, automatul de tocat peturi. La 10 peturi primeai un bilet RAT (2 călătorii – 5 lei), care, spre surprinderea mea totală, a mobilizat lumea să îl folosească intensiv. Petrică 1 din Livada Poștei s-a transformat în Petrică 2 de pe Victoriei și cu Petrică 3 din Astra. Sau mă rog, pe unde o mai fi el, că nu m-a interesat locația. Petrică 2 de pe Victoriei, postat în bulevard, în stație, are aproape întotdeauna coadă, observată cu cei doi ochi din dotare.

Și vine ziua fatidică de vineri 13 24, când Primăria zice sec pe fb că de acum încolo se vor schimba 50 de peturi pentru un bilet, pentru că oamenii din Brașov sunt hoți afaceriști, adună peturile din gunoaie, le transformă în bilete, după care vând biletele și uite așa se îmbogățesc. Băi, sper că ați anunțat și ANAF, să le trimită naibii o decizie de impunere….

Ce învățăm noi de aici? În primul rând asta denotă faptul că primăria și Brai-Cata nu cunosc domeniul în care lucrează. La începutul anilor 2000 am fost în Zagreb, unde implementaseră un sistem similar prin supermarketuri. Și ghici care era problema? Oamenii sortau peturile din gunoaie. Practic nu trebuia altceva decât un angajat să caute pe net trei firme din alte țări europene și să le dea un telefon, dacă bani de deplasare până acolo nu existau.

Conversația ar fi fost cam așa: Alo, firma X, avem și noi un Petrică, și la voi se dau bilete RAT? Ah, da și cum tot pe hârtie sau pe card? Și tot așa se vând prin oraș? Ah, nu? Păi cum ați reușit? Dar alte probleme ce mai aveți? Tot așa se blochează cu sticle pătrate de whiskey? La voi doar cu gin? Ah, ok.

După care știai ce să faci. Că nu sunt brașovenii mai inventivi ca media europeană. Dovedit.

În altă ordine de idei, și ce dacă unii consumă toate biletele disponibile? Nu este scopul lui Petrică de a recicla cât mai multe peturi? Caz în care beneficiul bate costul.

În plus, dacă avem rețea infracțională – este un efort să cauți cu miile de peturi prin gunoaie, după care să vinzi biletele (pe mână cu angajații RAT cumva??), atunci poliția locală, din subordinea primăriei, nu are decât să-și facă treaba.

Noua decizie a fost primită cu scandal de către băștinași, care au declarat că pentru 50 de peturi nu se mai merită să reciclezi, drept urmare le vor arunca la gunoi.

De unde ajungem la ideea mea din toamna anului trecut, că Petrică, deși un instrument bun, este de fapt un proiect prost, care nu își atinge scopul pe termen lung, care ar trebui să fie crearea de abilități de colectare selectivă a populației și schimbarea atitudinii acesteia legată de reciclare. Dacă oamenii se cacă pe ei pentru 5 lei în ditamai Brașovul, ceva este profund în neregulă. Ori suntem de fapt un oraș de sărăntoci. Ori un oraș de dobitoci. Caz în care politica publică face mai mult rău decât bine.

Dar oraș verde, nu prea.

Doar o altă zi obișnuită de iunie…

Ies din peșteră până la piață, vecina de la parter mă informează că cei de la spații verzi au tăiat gardul viu. Aproape de tot. Sunt zone în care au mai rămas doar crengile. Și în rest este un spațiu gol, în care simți că lipsește ceva. Frunzele măh, lipsesc frunzele. Că nu e gard viu, fără frunze!

Mă întorc, intru pe Georgel să plătesc niște facturi, dar nu pot, că trebuie să-mi actualizez buletinu’. Acum două luni și un pic, când am schimbat cartea de identitate, le-am trimis o copie pe net. Și am primit un răspuns de la roboțel că fie mă duc în agenție (nu), fie le dau telefon și intru nu știu unde pe site (nu), că altfel nu se poate (ba se poate). Și uite că s-a putut. A trebuit să urmez niște pași, să fac o poză la buletin și gata, s-a actualizat. Și pentru că a trebuit să verific datele, ce descopăr eu? Că nu mai am toată adresa, că madama de la starea civilă mi-a mâncat blocul. :))) Și că stau în jud. BV, că probabil cuiva i-a fost lene să scrie tot cuvântul. Sau o fi marea tehnologizare a orașuluiverdedepovesteșideamăsii, caz în care pregătiți-vă pentru când o să mergeți pe la diferite instituții și o să aflați că nu e ok, că nu rimează cu cererea și dosarul cu șină. Cum măh să prescurtezi cuvinte pe documente oficiale??????

După care am intrat pe fluxul de știri. Să mă relaxez. Și am aflat că președintele nostru, care a fost la Kiev împreună cu cei 3 tovarăși din Miorița UE este compătimit pentru că a fost cropuit din unele poze oficiale. Sincer, aș vrea să cred că efectele vizitei lui acolo se vor vedea în lunile următoare, dar din punct de vedere al comunicării echipei românești, Ioha a fost fix ca nuca în perete. Faza asta se suprapune peste guvernul de doi bani, peste (încă-nu-este) criză și peste legile securității. Într-un context social, economic, de mediu cu super provocări și cu război la graniță. Și covidul nu e gata, chiar dacă am renunțat toți la măști.

Și dacă tot discutăm de comunicare sau folosirea ei defectuoasă, în weekend, AFI BV (eu pot să folosesc prescurtarea, statul nu!) și prietenii lor – posibil actuala primă doamnă a municipiului – au dat cu bâta în baltă, explicându-i pe fb haterului de Țața că zgomotul lor de pe terasă e ok, că mușchii lor pot face ce vor. Nu mă miră atitudinea, orașul s-a umplut de ceva vreme de găști și gășculițe cu tupeu, de toate culorile politice, că banii nu miros. Ce pot recomanda oricărei persoane din Brașov, hater sau nu, este reclamarea activităților contrare legislației în vigoare la instituțiile de profil, Poliția locală, garda de mediu șamd.

De abia aștept să văd ce mai aduce săptămâna în curs…

Încălzire centralizată – mai 2022

Las aici niște linkuri, pentru dom’ primar și noii lui prieteni din Danemarca.

Producătorul de energie termică din Buzău, în faliment şi vândut la licitaţie – iunie 2021

Sistemul centralizat de încălzire a dat faliment în Năvodari. Abonații au fost abandonați – octombrie 2021

Cum a intrat în faliment RADET Constanţa! – septembrie 2021

În România, o treime dintre companiile de termoficare sunt în insolvență – noiembrie 2021

Peste 1.110 de blocuri din Capitală nu au avut apă caldă din cauza avariilor – aprilie 2022

1 din 7 blocuri din București nu are apă caldă. Cele mai multe, în Sectorul 5 – aprilie 2022

Primăria Capitalei are datorii de aproape 600 milioane lei la Termoenergetica pentru subvenția la energie termică – aprilie 2022

Societatea de termoficare din Focşani nu mai livrează apă caldă menajeră către abonaţi / Compania are datorii la gaze de aproximativ 5,5 milioane de lei – mai 2022

DOCUMENT Unii constănțeni – “invitați” să se debranșeze de la încălzirea centralizată chiar de către operatorul sistemului local deținut de Primărie – mai 2022

Fără apă caldă și căldură până la toamnă pentru localnicii din Întorsura Buzăului. Din cauza pierderilor uriașe, centrala orașului a fost oprită – mai 2022 (vaiiiii, cât e de funny știrea asta, deci centrală din 2004, că tot discutăm de faptul că rețelele sunt praf pentru că-s vechi, na uite că de fapt alta e problema)

City Break în zona Bran – Cheile Grădiștei

Zona Bran este frumoasă, dar păcat că-i populată. 🙂 Iar Cheile Grădiștei este pentru turism specializat. Rezumatul, dacă nu aveți chef să citiți, dați mai departe. :))

Adevărul este că zona Brașov este una dintre cele mai spectaculoase din lume, motiv pentru care 1, este buricul și scama turismului băștinaș, 2, cei din Brașov suntem cu nasul cu sus și nu înțelegem entuziasmul românilor pentru urbea noastră super poluată și 3, este loc pentru muuuulte îmbunătățiri, mai ales pe axa Brașov – București – Constanța.

Da, avem o țară frumoasă, cu peisaje deosebite, mai puțin pe la câmpie unde te apucă plictiseala instant. Dar nivelul de trai și cutumele locale influențează diferit dezvoltarea locală și turismul. Partea absolut interesantă este că provocările încălzirii globale și cei 50 de ani în urmă la nivel de dezvoltare sunt niște oportunități fantastice, dacă tălâmbii din administrație și-ar folosi cei 1% neuroni din dotare.

Până atunci însă să vedem cum stăm în prima zonă turistică a țării: no bine, ca pe litoral, în zona Bran este plin ochi de hoteluri și pensiuni, dar infrastructura este tragică. Cu excepția unei porțiuni de la intrare și a zonei de la castel, în Bran nu există trotuar pentru pietoni!!!! Pistele de biciclete? Uitați. Motiv pentru care mă întreb ce fac turiștii tipici din zonă? Că ok, pierzi juma de zi la castelul Bran, pentru poze și prin bazarul plin de kitchuri de la bază, mai mănânci o prăjitură la Paner și după aia??? Spre deosebire de Valea Prahovei unde mai poți ieși să te plimbi, aici pare zona în care ai intrat la cazare și mai ieși când pleci. Sau te sui în mașină ca să te plimbi de colo-colo… super eco și mega bio. Și din păcate construitul haotic taie la jumătate impactul peisajului.

Traseul din Brașov către Cheile Grădiștei: există varianta veche, în care treci prin Râșnov și varianta de centură + autostradă (yeeeeiiii!), de pe care vezi cetatea Râșnov, Bucegii și Piatra Craiului – în perioada asta, dacă nu plouă, ninge sau nu este ceață, se vede zăpada din vârf de munte, absolut superb! Mai departe treci prin Bran și prin Moieciu de Jos o să o cotești la stânga.

Cheile Grădiștei sunt de fapt două resorturi private, cu zone de cazare (hoteluri și vile) și restaurante: Moieciu, la bază, targetat către turismul de familie și Fundata, în vârf de munte (1300m altitudine), pentru sportivi și pasionați de adrenalină, care conține singura bază de biatlon omologată internațional din țară, o sală de sport multifuncțională și mai multe terenuri de sport. Drumul între cele două este de 5 kilometri, asfaltat, cu două benzi înguste, niște serpentine de raliu și Piatra Craiului care îți ține companie și la urcare, și la coborâre.

Pentru vizitatori, parcarea este 20 lei și se află în zona sălii de sport, a terenului de fotbal și a arenei de biatlon și schi fond.

Revenind la zonă ca atare, turele cu atv-uri cred că ar trebui interzise sau permise doar în areale marcate ca atare. La fel motocicletele de teren. Și turismul de liniște, ultima fiță în zona Bv, ar trebui extins prin toate satele din zona metropolitană și nu numai.

Într-o altă viață am fost cu turiști la Bran, care au fost duși cu căruța, iarnă fiind, să experimenteze tradițiile zonei, iar finalul a fost cu mâncare locală, respectiv tochitură, bulz șamd.

În viața actuală, printre comenzi tipice cu cartofi prăjiți (lol), mama și-a comandat un bulz și a rămas dezamăgită.

Ieșirea noastră s-a finalizat cu prăjituri de la Paner.

Pentru alte hatereli și strâmbături din nas, nu ezitați să mă contactați. Vin și cu mama. :)))

Tot ce atinge echipa PrimBv devine toxic în 3, 2,..

Eu nu am mai pomenit așa ceva și lucrez direct cu administrația publică din 2001. Am văzut mai multe guvernări, de toate culorile, a trebuit să-mi înghit greața de n ori, dar beneficiul public fie prima, fie puteai negocia ceva astfel încât găștile de partid și comunitatea să-și împartă banii, și măcar 1% să se reîntoarcă la popor. Politicienii se porcăiau între ei, dar te lăsau să-ți faci munca cât de cât…

Când și-a luat-o cei de la Amural în bot, m-am gândit că este un fenomen izolat, că i-a luat entuziasmul pe dinainte și că lucrul acesta s-a combinat cu lipsa de experiență a noii echipe din primărie, drept urmare au picat de fraieri, pe niște greșeli care în alt context ar fi fost trecute cu vederea. Doar că la Brașov se prefigura război de gherilă, politic vorbind, și războiul vine cu victime și din rândul civililor – în cazul de față un ONG care a contribuit la dezvoltarea vieții culturale locale, la turism și la brandul de oraș. Eu nu sunt fanul lor, dar cred că Brașovul va fi mai sărac fără ei.

La rând, zilele trecute, Consorțiul Cultural Corona, care reunește instituții publice, organizații și actori culturali din Brașov a fost folosit drept pretext de către pnl-psd pentru a politiza comisia de specialitate (!!!) care va evalua proiectele depuse spre finanțare la rundele Primăriei Brașov.

Văd că urmează ROMO – grupul ce promovează lanțul scurt de distribuție, care a pornit în pandemie cu vânzarea de produse din portbagaj în parcare la Magnolia, de acolo s-a mutat la Coresi, apoi la Shopron și care se pare că vor organiza nu știu ce târg de Paște prin centru, sub umbrela Primăriei. Au avut deja scandalul unu, legat de specificul activității și comentariile concurenței și urmează scandalul doi, pe filiera primăriei – să vedem cât de șifonați vor ieși de aici…

La rând sunt organizațiile culturale, cele sportive și probabil cele sociale, care se gândesc să facă proiecte pe licitațiile locale. Dacă vă bate gândul, vă sugerez să vă gândiți de două ori înainte de a aplica, căci anul ăsta cred că va fi cu sânge.

Practic este un mandat în care vom vedea o involuție locală, pentru că s-au întâlnit varza murată și cu proștii din politică. Și mirosul este atât de toxic, încât distanța este singura care te ține în siguranță.

Cum a fost la turul BNR/Palatul Czell din Brașov

BNR a avut două zile de porți deschise, motiv pentru a da o tură pe acolo și a vedea cum stă treaba cu Palatul foștilor proprietari ai fabricii de bere din Brașov, frații Czell.

Clădirea a fost construită în 1903, fiind o clădire mixtă, cu o cafenea și spații comerciale la parter și apartamente de locuit la cele două etaje. În total sunt 152 de încăperi, din care 81 de locuit. Din 1928 a ajuns bancă, după care comuniștii au naționalizat-o și ulterior a ajuns la BNR, care este și proprietar începând cu 2003.

Clădirea este renovată în interior, are niște vitralii colorate frumoase, care dau în curtea interioară și o scară mai deosebită. În rest, în camerele în care am intrat se vede amprenta comunistă.

Turul a mai cuprins o expoziție de monede și bancnote românești, precum și o prezentare a Băncii Naționale.

Și poate pe viitor vom putea vizita și tezaurul, despre care ni s-a spus că are o ușă spectaculoasă și că păstrează mirosul banilor de odinioară. 🙂

Accesul s-a făcut în baza cărții și de identitate, tururile ghidate au fost aprox. din oră în oră și nu s-au putut face poze.

Schimbat de CI, petrică, curățenia prin oraș

Schimbatul cărții de identitate, căci a expirat. Mi-am făcut programare pe la jumătatea lui februarie pentru final de martie, exact în perioada în care am aflat că se duce starea de urgență. Site-ul a mers relativ repede, după ce m-am prins cum se colorau zilele ocupate. Taxa am plătit-o și mai rapid, cu sms. Actele le-am descărcat de pe site-ul primăriei, unde ar fi ok să existe și un tutorial de completare. La intrare am aflat că cine nu își face programare, vine după bon de ordine la 6 dimineața. Și de aici, un mic haos. Pentru că tabela electronică părea blocată, angajații ieșeau de la ghișeu și strigau după programări sau “cine este ultimul bon”. După care am avut mici contre cu tanti de la ghișeu, că am pus o hârtie în plus și s-a iritat puțin când i-am spus că am completat ce hârtii erau pe site. Drept urmare mi-e frică să văd ce poză voi avea pe CI… Eliberarea este în 7 zile lucrătoare, fără programare.

Petrică. Cel din centru s-a transformat în doi P, unul fiind postat pe Victoriei, lângă stația de la Profi. De fiecare dată când trec prin zonă, este coadă de băștinași cu sacul de peturi după ei. Eu aș prefera ca stațiile Comprest de gunoi + reciclate să existe la fiecare ghenă și să fie curate, că asta înseamnă civilizație, dar dacă P dă rezultate până atunci, fie.

Curățenia prin oraș. Mie Brașovul mi se pare din ce în ce mai jegos, în ciuda lunilor de curățenie. Nu are treabă doar cu faptul că Comprest și Brai-Cătă mimează servicii de calitate, este și efectul băștinașilor necivilizați. Dar și sistemul este format dintr-o sumă de proști. Le cerem oamenilor să-și scoată gioarsele din beci, dar nu cerem Comprest să suplimenteze tomberoanele, după care dăm comunicat de presă că uite cum căuta Poliția locală infractorii de gunoi prin cartier. Aducem niște containere pentru curățenia de primăvară, dar nu scriem pe ele pentru ce pot fi folosite. Vin angajații lui spații verzi și kilăresc niște copaci; resturile zac bine mersi de cel puțin o săptămână.

Dar apreciez faptul că mă pot plânge de metropola în care stau. Că alții, săracii, nu (mai) au oportunitatea aceasta.

Bugetarea participativă, mic îndrumar

În perioada următoare o să curgă cu păreri despre rezultatele procesului de bugetare participativă din Brașov din acest an. Nu discutăm despre părerile partidelor exprimate sub forma diverselor site-uri online pe care le patronează neoficial, că nu despre asta e vorba. Ci despre procesul de bugetare ca atare. În teorie și practică.

În teorie, bugetarea participativă este instrumentul dedicat în mod direct cetățenilor pentru a se implica activ în viața comunității în care trăiesc și a decide natura cheltuielilor făcute din impozitele și taxele lor. Brașovul se află la încercarea numărul 2, după ce prima a fost un eșec total (să nu mă înșel, dar parcă nu s-a finanțat nimic). La încercarea din acest an am avut niște proiecte depuse de diverse persoane pe un site al primăriei, din ele s-au selectat câteva de un juriu, astfel încât să corespundă oarecum pe direcțiile de finanțare, după care am avut o perioadă de votare – anemică și ieri am aflat că s-ar finanța vreo 4 proiecte, câte unul pe direcție.

După mine, într-un caz ideal, bugetul orașului ar fi dezbătut și decis de toți cei afectați de el (tot bugetare participativă e și asta 🙂 ), și extra, pe anumite zone de investiții sau pe valori mai mici, am avea un proces participativ suplimentar, astfel încât banii să fie cât mai eficient cheltuiți.

Imaginați-vă o localitate cu 200 de băștinași, care se întâlnesc la începutul anului într-o sală, mănâncă o gogoașă și discută pe ce vor cheltui banii din acest an. No bine, într-un oraș de dimensiunile Brașovului este puțin mai greu să aduni băștinașii într-o singură locație, fie ea chiar și online. Dar ai putea replica acest lucru pe zone mai mici, de exemplu pe cartiere și uite așa ajungi la bugetare participativă.

De ce totuși avem un nou an de rateuri? Motivele sunt diverse, de la faptul că am avut proiecte depuse de membrii de partid sau anturajul acestora – da, și ei locuiesc în acest oraș, dar au la îndemână alte instrumente pentru a-și promova interesele, la mambo-jumbo care au fost direcțiile de finanțare – ai și lucrurări de infrastructură mică, dar și proiecte culturale, pentru care oricum există linie de finanțare separată; ai proiecte depuse (parc de căței) care se încadrează în direcțiile asumate (cuvântul meu preferat! lol) în programul de guvernare al partidului, deci care ar trebui finanțate în cei 4 ani, că așa ai promis în campania electorală; ai proiecte de infrastructură – toaletă în parcul Tractorul, pistă de alegare tot aici – care sunt 1, pe domeniul tău, în gestiunea ta și 2, obligatorii, că așa zice în lege, că zonele amenajate au toalete și parcul sportiv (în mintea mea) are și pistă de alergare (deși eu nu cred că plasticul/ cauciucul lipit peste asfalt este ceea ce ne dorim în Brașovul verde). În plus nu te ajută nici contextul, oamenii sunt speriați de facturile uriașe de curent/gaz și de prețurile la mâncare, plus conflictul de la graniță, peste care se suprapune un val de dezgust față de viața politică locală, iar tu vii cu proces de votare online, pentru niște mici porcărioare, care nu îți vor îmbunătăți viața în mod semnificativ în perioada următoare și pentru care mai trebuie să faci și efortul de a te înregistra online! Bre mă lași?! :))))

No bine și punem în practică, dacă cele 200 de voturi sunt nesemnificative pentru un oraș cu 300 de mii de locuitori? Depinde de filozofia celui ce finanțează, iar momentan în Brașov se merge pe “decât nimic…”.

Ce s-ar putea îmbunătăți? În primul rând, ce am mai spus, gândit la nivel macro și corelat toate liniile de finanțare cu strategia orașului și direcțiile de investiții. Apoi ar trebui să nu ne mai fie frică de dezbateri, chiar dacă în momentul de față dezbaterea publică pare a fi monopolizată de gașca de golani repetenți din curtea școlii (apropo, ieșiți de pe fb și o să vedeți care este relevanța acestora în lumea reală). O altă provocare este de a ieși din zona specialiștilor de partid și instituții publice și de a ajunge la tălpașii din comunitate. Da, dragi pesediști, eu aș vrea ca aurolacii și locuitorii să decidă soarta fântânii arteziene de la Rapid și specialiștii în urbanism, nu voi, ok?

Nu în ultimul rând, bugetarea participativă presupune că puterea este la cetățenii orașului, un concept cu care românii, în general și brașovenii, în special, nu prea s-au întâlnit, motiv pentru care avem nevoie de educație și de timp.

3 Târguri de Xmăs (Brașov, Sibiu și Cluj)

Am bifat anul acesta două târguri și jumătate, mai precis Brașov și Cluj Napoca, la fața locului, pe repede înainte și Sibiu pe net, că arată la fel ca întotdeauna, ceea ce nu este neapărat un lucru rău.

Cluj și Sibiu au fost anul acesta cu gărduleț, certificat și coadă la intrare, pentru că aveau mâncare și băutură în program. Spre deosebire de ele, la Brașov a fost liber, dar cu minus la capitolul atmosferă.

Faine denumirile căsuțelor din Cluj, panorama din Sibiu și bradul din Brașov.

Brașovul beneficiază (încă) de imaginea suprarealistă avută în rândul turiștilor și de asocierea cu faimosul castel Bran. Prea puțin este munca administrației locale sau al specialiștilor din domeniu (mai există așa ceva??) și mai mult faptul că restul zonelor din țară sunt super pușcate. Dar lucrul acesta nu va mai dura prea mult. Până la urmă după ce ai epuizat selfișoarele și covrigii la suprapreț, poți să mergi liniștit prin alte țări, că pe aici nu prea ai ce face. Primăria a încercat anul acesta să resusciteze și alte zone de prin oraș, fără prea mult succes; ce-i drept luptele politice și covidioții nu au ajutat deloc. Partea bună este că potențial există. Partea proastă este că ai nevoie de viziune, specialiști și buget pentru a realiza ceva mișto de tot, care să mulțumească și localnici, și turiști.

În fine, după cum spune brandul de oraș în acest moment, “decâtnimicestebineșiatât”.

PS: avem un bilet comun pentru toate muzeele din oraș aparținând de Consiliul Județean Brașov. Dacă îl folosiți, aștept feedback.