Autobuze turistice, Brașov vs. Constanța

O să încep cu indexarea în google: am căutat “autobuz turistic + localitate”, cel din Constanța a fost al doilea rezultat pe prima pagină, cel de Brașov nu apare în primele 5 pagini, a fost nevoie să caut și RAT ca să găsesc un link.

City Tour se cheamă linia specială din Constanța și este branduit frumos, logo care apare și pe autocarele supraetajate. Circulă 3 luni, în sezonul turistic și acoperă Mamaia și Constanța, aproximativ 100 de obiective turistice (lungime de vreo 14 km doar dus). Ar fi fost interesant să acopere și zona de Mamaia Nord, până în Năvodari, poate de la anul încolo. Circulă la 25 de minute, de la ora 9 la 22, pe principiul Hop on/ hop off. Biletul pentru toată ziua este 5 lei, fiind cumpărat de la șofer.

Brașovul are un autobuz turistic de anul acesta, deși Consiliul Județean a mai avut o tentativă în trecut, cu un autocar supraetajat care nu încăpea prin oraș. Traseul este strict pe zona de centru istoric, din Livada Poștei, Piața Unirii, Sub Tâmpa și înapoi pe lângă parcul Titulescu, având 7 stații. Sunt 10 curse zilnice, între orele 9-18, cu plecare la fiecare oră, la fix din Livada Poștei, pe același principiu Hop on/hop off. Biletul este 10 lei pe zi și se poate cumpăra de la șofer sau de la casieriile din Livadă sau primărie (că turiștii nu vin pe la gară și nici nu folosesc automatele RAT, mda; sunt curioasă dacă se pot cumpăra prin aplicația cea nouă de mobil…).

Faza e că spre deosebire de Constanța, zona acoperită din Brașov este mult mai mică și mai compactă. Biletul normal costă 2 lei o călătorie și poate fi folosit 50 de minute pentru a călători pe mai multe linii sau pe aceeași linie. De aici. Practic și dacă te dai jos să faci o poză, în 100 de minute consumi 2 bilete normale și tot nu vei cheltui 10 lei (dacă ești pensionar, prețul e la jumătate). Singurul punct în care nu vei ajunge este Sub Tâmpa, dar tot nu mi se pare că merită banii în plus… și dacă nu ai probleme de mobilitate este absurd să nu mergi pe jos, că ăsta este de fapt tot farmecul Brașovului…

A mai fost o sugestie de a prelungi traseul și a include și zona de Belvedere, de pe drumul de Poiană, caz în care poate ar fi fost traseul mai interesant. Dar chiar și așa, ar fi necesare mai multe autocare, care să circule la jumătate de oră, că nu ai ce face o oră acolo (presupunând că nu vrei să faci sex în tufișuri :))) )

Rămâne de văzut dacă proiect RAT-ului din această vară va deveni unul anual și dacă va fi de succes. Oricum cred că este o idee care merită disecată și dezvoltată, căci mizeria aia de trenuleț cu plastic nu are ce căuta în oraș!!!!

Advertisements

Alergatul pentru începători, ep. 4/4

No bine, nu știu voi, dar eu, după ce am început să citesc articolele Oanei despre alergat, am și început să-mi caut adidașii prin casă :)) Dar eu sunt ofticată că nu pot să mă joc tenis și elastic în casă, deci sunt un caz mai special 😛

În altă ordine de idei, căutând după tot felul de resurse legate de sport și mișcare, am realizat că cel puțin în zona Brașovului sunt extrem de multe evenimente legate de alergat, pentru toate categoriile de persoane și distribuite de-a lungul anului. Iarăși, am foarte mulți prieteni care s-au apucat de alergat din varii motive, inclusiv pentru a strânge fonduri pentru diferite cauze și aleargă deja anual, de mai mulți ani 🙂 Cred că dacă ai puțină ambiție, și crești efortul gradual, rezultatele se vor vedea destul de repede.

Câteva resurse în plus, pentru cei care doresc să (re)înceapă alergatul – Jeff Galloway propune metoda mers-alergat (Run-Walk), cu pauze de mers care reduc accidentările și ajută mușchii în special în pregătirea pentru curse mai lungi. Metoda se folosește din 1974 🙂

Nivel/ Alergat/ Apoi mers/ Repetat

Începători/ 10-30 secunde/ 1-2 minute/ pe toată durata turei

Intermediar/ 1-5 minute/ 1-2 minute/ pe toată durata turei

Avansați/ 6-8 minute/ 30 secunde – 1 minut/ pe toată durata turei

Un plan de training, super simplu, ar include 3 zile de alergat pe săptămână, cu 2 ture de alergat sau mers/alergat de 20-30 minute și 1 tură mai lungă în weekend de alergat sau mers/alergat de 40 minute- o oră (ex. marți și joi și sâmbăta/duminica); alergat într-un ritm lejer, în care poți conversa; pauze regulate de mers.

În parcul Tractorul, o tură mare de parc este cam 1,25 km, 4 ture sunt 5 km, 8 ture sunt 10 km. 5k, cele mai simple curse sunt cam 8 km, aprox. 6,5 ture de parc. În 6-7 săptămâni, poți porni de la 1 tură de parc și adăuga câte una în plus, ca la final să alergi cei 5k.

Alte distanțe: o tură mare de Centrul Civic – 1,5 km; o tură de parcul Noua – 0,75 km; o tură de Al. Brediceanu (de la Olimpia la Star) – aprox. 1 km.

Nu uita de încălzire 🙂 Că nu vrei să te accidentezi.

Desigur poți combina o zi de alergat, cu înot, biciclit, fitness, zumba sau altele. Chiar nu contează atâta vreme cât ești activ și te miști în mod regulat 🙂

Găsești toate resursele despre mișcare și sport aici. Și dacă te interesează altceva, nu ezita să îmi scrii 🙂

Cum să crăpi în lift, varianta Brașov

Se ia un bloc cu 10 etaje din Brașov și se schimbă liftul cu totul, că era ieșit din garanție și durata de funcționare maximă (presupun că majoritatea lifturilor din Bv sunt în această fază sau pe aproape). La doar câteva luni liftul se blochează. Cu oameni în el. Care oameni pun mâna pe mobil și sună la firma care se ocupă de întreținerea liftului – în cazul de față Pitoprest. (Pitoprest e firma care se promovează pe net cu “Avem un portofoliu mare de clienți satisfacuți.” și “Experiența și profesionalismul ne fac cea mai buna alegere.”) La Pitoprest nu răspunde nimeni la telefon că ar fi fost weekend sau pe aproape. Oamenii, disperați să iasă din lift sună la 112. Persoana care răspunde la telefon se rățoiește la ei că de ce fac mișto… într-un final oamenilor li se răspunde că poate în jumătate de oră- o oră o să le trimită pe cineva să le rezolve problema.

Povestea asta s-a terminat cu happy end. Următoarea, nu se știe…

Azi e cu piscine

Camelia Potec a câștigat medalia de aur la jocurile olimpice din 2004, la Atena și este la al doilea mandat de președinte al Federației Române de Natație și Pentatlon Modern (m-au spart ăștia cu denumirea lor). Cu câteva zile în urmă dna. Potec a declarat într-o conferință de presă că “îşi propune introducerea înotului ca disciplină obligatorie în şcoli prin fundaţia pe care înfiinţat-o recent.” De aici.

Totul bun și frumos dar poate dna. Potec are nevoie de un reality check. De exemplu în orașul de poveste Brașov, în care mai nou toată lumea vrea să se mute, există un paradis (sub)acvatic în care te bați cu kinderii pe culoare, un bazin olimpic în care nu au voie decât sportivii, un centru de agrement care stă închis pentru că nimeni din CJ probabil nu înoată și încă vreo 2-3 piscinuțe de hotel. La 300 de mii de locuitori sau câți or mai fi, în oraș cu pedigree. Are rost să discutăm de orașe mai mici sau de sate? În condițiile în care 100 de copii nu au loc să exerseze într-o serie, vi se pare realist înotul ca disciplină obligatorie?

Este drept că misiunea unei organizații este o declarație universală către care tinzi, dar nu e păcat ca în anul 2018 să irosești resurse pe idealuri în loc să le folosești pentru a rezolva probleme concrete? Și dacă ditamai omul din sistem, președinte la al doilea mandat vine cu aberațiile din articol, vorba unora, we are fucked…

PS: apropo, un instructor de înot la 20 de kinderi vi se pare o chestii adecvată?

Uneori nu este despre efort, este despre atmosferă :)

Un parc, o zonă verde în jurul blocului sau o pădure pot face efortul mult mai acceptabil, decât niște betoane. Din păcate am uitat să valorizăm natura și riscăm să transformăm orașele în niște sarcofage. Că de zonele verzi din jurul blocurilor, îngrădite cu garduri și sârmă ghimpată, nici nu vreau să mai pomenesc…

Ideea este ca atunci când îți planifici activitățile fizice, să încerci să creezi un spațiu care să te ajute să intri într-o stare confortabilă, în care să te poți relaxa și concentra pe mișcarea fizică.

Parcul Tractorul în Brașov mi se pare ideal, pentru că încă are o suprafață decentă (să vedem cât va mai rezista), încă mai sunt zone în care poți face activități pe iarbă, încă mai sunt aparate de fitness relativ funcționale. În plus mai sunt terenurile din spate și terenurile din Coresi, la care se ajunge relativ repede.

Zona de sub Tâmpa este ok și ar fi ideală dacă s-ar redeschide Agrementul și Olimpia + dacă sportivul nu se transformă în vreun hotel sau vreo parcare… Desigur coșurile de baschet aun nevoie să fie renovate (sunt, nu sunt??), idem terenurile de tenis, dar noah, să nu ne plângem prea tare că le dăm idei consilierilor locali…

Tâmpa, Poiana șamd sunt mai solicitante dar sunt ok, atâta vreme cât nu există urși, șerpi, turiști nebuni șamd. Și până nu sunt toate transformate în proiecte rezidențiale, că se pare că ăsta e trendul susținut de administrația locală…

Noua este so and so, cam aglomerată și enervantă cu zona de grătare, dar merge pentru atunci când vrei să schimbi peisajul (și sunt mai ușor de numărat turele de lac).

Parcul din centru nu îl recomand decât pentru cine stă în zonă, mi se pare înfiorător de poluat și total impropriu pentru mișcare. Dar dacă vă însurați și dați prăjituri, dați-ne de veste, că venim :))) Iar Centrul Civic rămâne să vedem în ce se transformă după lansarea AFI că nu știu de ce, dar tind să cred că va dispărea mai repede decât ne vom imagina (am mai ieșit în zonă, dar mi s-a părut cam boring)…

Dacă faci exerciții acasă, te poți inspira de pe youtube. Majoritatea instructorilor au spații aerisite, au plante, au lumină naturală și fac mișcare cu prieteni sau animale de companie.

Eu încerc să ajung în parc, profitând de zilele cu soare și căldură (ca orice brașovean traumatizat de iarna lungă și de ploaie); dar am și niște automatisme formate din anii în care am făcut activități de animație prin diferite zone outdoor din Brașov 🙂 Pe de altă parte recunosc că-s cam putoare și uneori auto-motivarea nu funcționează (și bănuiesc că înaintând în vârstă va fi tot mai nașpa…). Pentru exercițiile de acasă nu folosesc prea multă logistică, dar îmi trebuie un geam sau oglindă în care să văd ce fac; momentan am un spațiu destul de limitat, dar am lumina ok, o plantă faină și musai, hainele de sport că altfel nu e atmosfera potrivită :)) Cu seniorii am mai confecționat cu ani în urmă tot felul de obiecte care pot fi folosite la exerciții – de ex. cu sâmburii uscați ai cireșelor se pot confecționa niște săculeți folosiți la exerciții de mobilitate a degetelor.

Cum s-ar zice, mișcare, primim, dar să fie și puțin de zen 🙂

Găsești toate resursele despre mișcare și sport aici. Și dacă te interesează altceva, nu ezita să îmi scrii 🙂

Turismul în Brașov. Sub Tâmpa.

1.

Sâmbătă parcarea de sub Tâmpa, cea unde scrie pentru autocare, era plină ochi de mașini. Logic că autocarele erau parcate pe partea opusă și la un moment dat unul a reușit să blocheze circulația, încercând să întoarcă – din fericire, doar pentru scurt timp. M-am uitat la numerele mașinilor, majoritatea nu erau din Brașov, ceea ce înseamnă că ar fi avut nevoie ca cineva să le bată pe parbriz și să le explice că parcarea este puțin mai jos, în spatele spitalului militar. Desigur ajunși acolo s-ar fi putut să găsească parcarea ușor plină, că strategia primăriei a fost să o umple cu abonamente de riverani (well, done!!!) – ignorând faptul că nici în anul de grație 2018 la automat nu se poate plăti cu card!!!

Sunt curioasă dacă cineva din administrație știe cum e cu fluxul de mașini (și turiști) în zona respectivă și dacă le-a numărat vreodată pe bune…

Până una-alta soluția rapidă ar fi ca un polițist comunitar să stea prin zonă în weekend și să ofere informații turiștilor, că ei nu sunt vinovați decât de faptul că vor să ajungă cât mai aproape de faimoasa zonă turistică a Brașovului.

2.

La cât de mare este zona, există o singură toaletă publică, ceea ce e cam trist. Iar singurul restaurant rămas este reinventatul ex-Casa Pădurarului. Agrementul este tot închis, iar Olimpia se face muzeu cândva (un coffee-shop la muzeu măcar???)… Am niște comentarii sulfurice, dar le păstrez pentru discuțiile face-to-face cu prietenii…

3.

Toate plăcuțele turistice sunt mâzgălite într-un fel sau altul – logic ar fi să fie curățate regulat, de preferat cu ajutorul talentaților care le-au distrus.

Tot ce ține de cetatea veche, turnuri, bastioane, ziduri arată din ce în ce mai degradat; a le ține închise nu ajută la nimic, decât la ruinarea lor (și eventual transformarea zonei în viitoare cartiere rezidențiale de către bucureșteni și prietenii lor….).

Majoritatea infrastructurii sportive este vai și amar și/sau nu poate fi folosită – vezi Agrement, care în curând se va prăbuși cu totul…

4.

Singurul motiv pentru care Brașovul încă are turiști în zonă este faptul că alte orașe sunt mult mai pușcate. Atât. Dar nu vă faceți iluzii că povestea asta va continua la nesfârșit…

Între timp cred că CJ, Primăria și AMB în calitate de custode ar trebui să lase orgoliile deoparte și să pună pe masă o strategie comună de dezvoltare a zonei, care să cuprindă și evenimente culturale, sportive, etc. și care să vizeze atât turiștii, cât și brașovenii. Cu foarte puțini bani s-ar putea face niște chestii mișto de tot (desigur lucrul ăsta ar însemna folosirea neuronilor și a bunului simț). Ah, dar stai, că orice strategie pentru zonă ar trebui corelată cu strategiile pentru centrul vechi și restul de cartiere… hai, ne lași, dar ce, documentele ălea copy-paste făcute pe genunchi nu ajung? :)))

PS: Ați putea măcar începe prin a pune informația despre parcări pe http://turism.brasovcity.ro???

Întrebări retorice

Tot discutăm despre dezvoltare urbană, despre metropole și alte nebunii, niște întrebări rapide pentru prietenii brașoveni 🙂

  • blocurile noi construite cum au rețeaua de apă, tot așa cu un singur contor pe bloc?
  • blocurile noi construite cum au locurile de parcare, tot 1 la două apartamente și niciunul pentru vizitatori?
  •  dar piste de biciclete există pe lângă blocurile noi construite?
  • dar copaci plantați în pământ, nu în ghiveci?
  • dar ghena de gunoi, tot așa e în mijlocul cartierului, cu sortarea făcută de rromi?

Când o să aveți niște răspunsuri, altele decât ale mele, atunci vom avea dezvoltare pe bune. Până atunci mai ușor cu pianul pe scări 🙂 Și concepte precum troleibuze în centrul vechi, comunitate în Tractorul șamd.

Cheers & love & avocado & vitamina D3 de la stat la soare 🙂