Depinde la ce te raportezi

Normal că în Braşov este mai ok decât în sudul ţării Teleorman, economic şi social vorbind, şi poate, uneori, chiar şi meteo. Nu ştiu dacă mai este la fel de ok dacă ne raportăm la oraşe din vestul Europei. Da, este mai bine decât în Siria. Dar e mai rău decât în Anglia. Şi tot aşa.

Poate ar trebui să ne evaluăm în primul rând raportat la nevoile noastre, să vedem dacă reuşim să le acoperim. Că mie nu mi se pare că lucrurile sunt ok şi nici că se îndreaptă în direcţia cea bună. Mă gândesc la infrastructură în primul rând, nu la pacheţele de muşchi din urbe :))

Până atunci, “să nu ne pierdem speranţa” #johannis

Să ne distrăm de la prima oră. Not.

No bine, administratorul public la Braşovului este citat astăzi în presa locală pe tema unei propuneri de proiect privind închirierea de biciclete şi pistele aferente. Nu ştiu ce este mai haios, faptul că în bv mai nou nu se fac investiţii decât dacă se cheltuie banii contribuabililor europeni, că se discută despre piste de ani de zile, dar nu se mişcă nici măcar degetul mic de la picior pentru a avea o logică pistele existente în acest moment sau că dau declaraţii pe această temă persoane care folosesc în general biciclete motorizate suv 4×4….

Până atunci puţin reality check despre administraţia locală şi interesul ei pentru cetăţeni: în parcul Tractorul tot nu există o toaletă deschisă pentru public, deşi îmi amintesc cum cineva promitea anul trecut toalete în toate parcurile locale braşovene şi ca să fie distracţia maximă, pe zona verde unde ne jucam fotbal la Open Park Festival s-au plantat 5 copaci şi o staţie meteo, plus un panou de proiect european, că na, ăla era singurul loc disponibil + nu-i aşa că staţia meteo automată este singurul lucru care lipseşte dintr-un parc sportiv?

Love & avocado şi muuuuuuultă lămâie…

Atenţie, cade tavanul!

Tavanul cade de vreo câţiva ani şi după cum arată în prezent, în curând se va prăbuşi cu totul, inclusiv cu şoseaua de deasupra. Da, despre pasajul din centrul civic este vorba, cel din dreptul Registrului Comerţului. Nu ştiu cine este proprietarul – primăria/ altcineva??? – dar zona este pericol public. Mă întreb cine trebuie să crape ca să se renoveze?????

By the way, pasajele sunt şi adăposturi de protecţie civilă, că tot a făcut ISU ditamai rahatul de exerciţiu – măcar ăştia ar trebui să fie mai proactivi, că au de bifat anual planul de protecţie civilă….

3 chestii de executat cu adolescenţii mai interesante decât Firea\Dan

  • Discuţii plecând de la temele din American Crime. Lista este lungă rău: imigraţie (sezonul trei – şi dacă ziceţi că este despre State, probabil că aţi ratat ştirile despre sclavii ro pe plantaţiile italiene…), bullying, viol, rasă, discriminare, gay, procese decizionale, sistemul educaţional, relaţii familiale, droguri, etc.
  • Discuţii sau alte metode nonformale etc. plecând de la cartea lui Sophie Kinsella, Finding Audrey (despre anxietate şi adolescenţi)
  • Monitorizarea activităţii consilierilor locali braşoveni – voluntariat civic la APD pentru anul acesta.

 

Se scumpeşte gunoiul cu 2,80 lei

De ce? Pentru că asta meritaţi!

Mai precis preţul de persoană braşoveană creşte de la 9,07 lei la 11,87 lei, cu 2,80 lei. De aici.

S-a modificat ceva în teren care să justifice această modificare de preţ? Nu.

Sunt condiţii mai bune a colectării deşeurilor? Nu.

Sunt zonele Urban sau Comprest de colectare mai igienice? Nu.

Colectează ele gunoiul selectiv? Nu. Başca mai toate tomberoanele de hârtie sau plastic care existau cu ani în urmă au dispărut în gaura neagră braşoveană…

S-au îngropat pubelele ca să nu mai fie vandalizate de boschetari, romi, nebuni şi extratereştri? Nu.

Este măcar curat şi nu-ţi vine să vomiţi de fiecare dată când nu ai încotro şi trebuie să duci gunoiul? LOL Claudia :)))

S-au închis toate gropile de gunoi neconforme? Nu, tu chiar nu ştii că lucrurile ăstea se fac doar când urlă UE la tine?

But hey, poate să fie şi mai rău de atât, doar uită-te peste gard la vecinii sibieni care s-au procopsit cu un monopol regional printr-un proiect european gândit cu curul  de specialiştii de birou, că noah, ştie tot poporul că monopolul produce servicii de calitate superioară…

Partea bună e că la un moment dat vine primăvara.

Vor fi noile panouri stradale mai eficiente în promovarea culturii sau doar bani aruncaţi pe spurcata?

De fiecare dată când citesc despre ce tâmpenie a mai zis sau făcut Trump, nu mă mir de el, mă mir de cei care stau să îl asculte.

Nu mi se pare ciudat că primăria Braşov crede că nişte panouri folosite pentru o expoziţie foto pot fi refolosite pentru promovarea culturii locale, dar mi se pare bizar ca un jurnalist să ne spună că “aşa da”.

Rezumând, în Braşov există următoarele categorii de promotori culturali: publici, din subordinea Primăriei Braşov (2 teatre, o filarmonică, o operă), din subordinea Consiliului Judeţean Braşov (4 muzee, 1 centru cultural – Reduta, 1 şcoală populară de arte şi meserii, 1 bibliotecă) şi privaţi, gestionaţi de biserici (Prima Şcoală Românească, Biserica Neagră), Centre culturale (Universitate, German, Alianţa Franceză), plus organizaţii, firme, persoane private. Dacă am uitat pe cineva, îmi cer scuze (puteţi lăsa un comentariu şi completez). În plus se adaugă promotorii din judeţ şi cei naţionali – majoritatea evenimentelor însă folosind logistica locală, plus ceva spaţii publice. Dacă lăsăm partea privată deoparte, cei publici sunt obligaţi să aibă un program anual de programe, activităţi şi evenimente, care bănuiesc că-s aprobate de ordonatorul principal de credite, Primăria sau CJ, program care poate suferi mici adăugiri pe parcursul anului, în funcţie de cât de efervescentă e activitatea instituţiei – mai primeşte un grant, mai dezvoltă un parteneriat, etc (din experienţă însă Braşovul nu excelează în acest domeniu, deci putem spune că un maxim de 25% de modificări anuale este un standard ok). La acestea mai putem adăuga cele 20 de proiecte culturale – în medie – finanţate de vreo doi ani, dacă nu mă înşel la concursurile locale anuale finanţate tot de Primărie/CJ. De unde rezultă o listă clară şi exactă cu evenimente anuale, repetitive multe dintre ele. De exemplu cine este pasionat de concerte clasice, avem joia program la filarmonică, la Sala Patria sau miercurea, la Casa Mureşenilor şamd.

Tot de vreo 2 ani de zile Primăria Braşov centralizează evenimentele şi realizează un newsletter lunar, informaţiile sunt mai nou publicate pe un site dedicat – cultura.brasovcity.ro. Ar fi interesant de văzut care este impactul celor două, dar cred că vom mai avea de aşteptat. Apropo câţi dintre voi aţi intrat pe site-ul de mai sus? 🙂

O altă modalitate de promovare, folosită de ani de zile – fără a înţelege dacă este legală sau nu – este de a amplasa un panou în una din cele 2 zone, Republicii sau la Rectorat – pentru că panourile sunt haotice şi uneori chiar periculoase, în condiţii de vânt, Primăria s-a hotărât într-un final să ia în discuţie crearea unor panouri proprii de afişaj. Acum, de prins pe clădiri nu este posibil, clădirile respective fiind private şi în plină zonă arhitectonică specială. Drept urmare panourile vor fi tot mobile, exemplu dat în articolul din BzB fiind cele folosite pentru o expoziţie foto temporară, gestionată de Muzeul de Istorie (un fel de A3 din câte am priceput).

Dilemele mele sunt mai multe: sunt 10 panouri suficiente pentru a promova lunar evenimentele braşovene? Pe 10 A3 nu intră mai mult de 10 afişe cu aceeaşi dimensiune sau 20 de A4, care sunt puţin lizibile într-un spaţiu public. Dacă nu sunt suficiente, se va umple Republicii de panouri?? Cui se adresează aceste panouri? În general lumea care se perindă în centru este formată din turişti – cât sunt de relevante informaţiile despre nişte evenimente promovate în limba română? Dacă publicul evenimentelor locale este format într-un procent majoritar local, de ce zonele de afişaj sunt Republicii, Modarom şi gangul dintre Piaţa Sfatului şi Piaţa Enescu şi de ce nu sunt mai relevante zone din cartiere? De ce nu la mall, vorba unui prieten de pe fb? 🙂 Mai citeşte cineva afişajul stradal? Până la urmă trăim într-un oraş care se vrea metropolă, cu viteză bună la net, cu rată bună de folosite a telefoanelor mobile. De ce panouri metalice şi nu info-chioşcuri, aplicaţii mobile, holograme sau alte variante? 🙂 Şi dacă sunt totuşi relevante, de ce panouri A3 şi nu ciuperci precum cele folosite de exemplu în Sibiu, care ocupă o amprentă mai mică şi au o suprafaţă ok de expunere? Şi nu în ultimul rând cât vor costa panourile respective şi de de va merita investiţia? Le facem doar în virtutea inerţiei sau ne aşteptăm să crească numărul participanţilor la evenimente? Caz în care sunt curioasă cum se va măsura rentabilitatea.

Cred că ar trebui să spunem “aşa da” doar atunci când vom discuta argumentat şi profesionist şi nu doar vom cheltui bani publici, pentru că se poate.

În ce oraş vrem să trăim?

Vrem să fie cel mai mare sau vrem să fie cel care în care se poate trăi decent? Câţi oameni ar trebui să locuiască în el? Cât de înghesuite ar trebui să fie locuinţele? Vrem case sau vrem blocuri? Vrem spaţii verzi şi copaci peste tot sau ne mulţumim cu betoane şi cu plante în ghiveci? Cum ajungem din punctul A în punctul B şi în cât timp? Ce fel de aer vrem să respirăm? Vrem să vedem soarele din apartament sau doar atunci când ieşim din oraş? Mai ieşim la aer sau stăm doar în spaţii închise şi cu aer condiţionat? De unde ne hrănim? Ce facem în timpul liber? Cu cine interacţionăm? Trecem la roboţi sau devenim roboţi? Cât de sigur va fi?

Oraşul nostru suferă de o lipsă cronică de viziune, lucru care începe deja să ne afecteze vizibil – fizic, psihic, mental şi la buzunar.

Am văzut numeroase afaceri crescând frumos până la momentul în care creşterea bazată mai mult pe ambiţii şi mai puţin pe studii a devenit nesustenabilă – unele dintre ele astăzi nu mai există. Am văzut organizaţii trecând prin acelaşi proces, cu o dinamică mult mai rapidă uneori. Şi vom vedea oraşe care vor păţi acelaşi lucru. Primele au fost cele din zone monoindustriale. Pasul următor va fi al oraşelor precum Braşovul, incapabile să-şi definească o strategie adecvată. (A nu se înţelege de aici că vor dispărea neapărat, doar că viaţa va deveni de o calitate inferioară unui standard normal actual). Ce există în acest moment ca documente programatice sunt rahaturi politice şi copy-paste-uri. De asta citim prin presă declaraţii politice din pesedici care ne explică cum sistemul centralizat de încălzire este viitorul (al ciubucurilor personale, pentru cei care ştiu să citească printre rânduri).

O fi vârsta de vină, dar cred că este cazul să şedem puţin – precum în Ardeal – şi să judecăm bazat pe fapte, nu doar pe emoţii, după care să vedem încotro. De la administraţia locală actuală nu am nicio pretenţie, din păcate – este un pariu pierdut până se va face curăţenie şi va prima profesionalismul şi nu gurismul; de la braşoveni însă încă mai aştept un proces de autoreflecţie şi de dezbatere coerentă, multi-bule… ca să fim în trend :))