Despre legea risipei alimentare

Către finalul lunii mai va intra în vigoare Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. Legea se aplică operatorilor economici din domeniul agroalimentar, de la microîntreprinderi la companii mari, care ar trebui: 1- să ia măsuri de responsabilizare pe tot lanţul agroalimentar, 2- să vândă la preţ redus produsele apropiate de termenul de expirare, 3- să le doneze ong-urilor pentru consum uman sau 4- animal şi într-un final 5 – să le transforme în compost, biogaz sau să le neutralizeze.

Produsele vor putea fi transferate prin donaţie sau sponsorizare ong-urilor (asociaţii sau fundaţii), precum şi întreprinderilor sociale, în condiţiile înregistrării acestora la ANSVSA. Ong-urile din domeniul asistenţei sociale vor putea revinde produsele cu maxim 25%+tva din preţul de achiziţie, prevedere care a generat deja comentarii din piaţă privind concurenţa neloială.

Până una alta rămâne de văzut câte organizaţii se vor înregistra ca operatori, respectiv vor îndeplini condiţiile de transport şi depozitare. Pe de altă parte cu excepţia actului de donaţie sau sponsorizare, restul de măsuri erau în teorie practicate cel puţin de companiile internaţionale, cu politică activă de CSR. De asemenea dacă legea va avea efect asupra celor care vând produse mucegăite pe post de produse ok – gen Auchan sau comercianţii din piaţă… Va fi totodată interesant de văzut efectul asupra Horeca. Şi iîn final asupra consumatorilor finali, care aruncă tone de mâncare la gunoi în mod constant.

Că până la urmă responsabilitatea ar trebui să afecteze toţi factorii implicaţi.

Şi una de peste ocean, că şi ei sunt ai noştri 😀 Mister Trump s-a gândit el în mintea lui cea odihnită că măsurile implementate de fosta administraţie sunt prea costisitoare, drept urmare le-a trimis la gunoi. Măsurile priveau caloriile, respectiv evidenţierea acestora mai clară pe etichetele produselor şi detalierea conţinutului de zahăr, fibre şi nr. porţii, inclusiv evidenţierea clară a gramajului legat de vitamine, şamd. Din păcate momentan e 1-0 pentru prietenii lui Trump, bătălie din care cei care pierd sunt consumatorii.

O altă discuţie este legată de fibrele din alimente, că, no, n-ai mâncat porţia de fibre pe zi, nu exişti :)) FDA a publicat un ghid legat de fibrele naturale şi cele sintetice, doar 7 din cele sintetice respectând definiţia fibrelor dietetice, printre care se regăsesc celuloza şi pectina.

Cu alte cuvinte este cât se poate de importantă o etichetă descriptivă completă, pentru a înţelege ce mănânci şi mai ales pentru a face faţă mesajelor comerciale înşelătoare.

Și noi cum slăbim?

x

În timp ce unii vopsesc ouă și alții amestecă în drob și sarmale eu frec internetul în căutare de inspirație. În mod normal aș lucra, însă m-a cuprins o stare miserupistă de nici la filme nu mă mai pot uita… mă rog, există niște explicații logice, poate în alt articol… Revenind, dintr-una în alta am dat de niște aplicații de smartphone care să te ajute să slăbești. Mai precis ai un tabel în care adaugi ce mănânci și ce exerciții faci, astfel încât una peste alta să rămâi în limita caloriilor planificate, pentru a putea slăbi x kilograme într-o perioadă dată. De exemplu în loseit.com pentru 10 kilograme slăbite în 3 luni, site-ul mi-a indicat aprox. 1350 de calorii pe zi consumate. Mi se pare ușor nerealist, dar na, nu-s nutriționist. Ce m-a amuzat foarte tare a fost partea de exerciții: am încercat mai multe variante, să văd care este modalitatea prin care poți consuma cele mai multe calorii. Water jogging – 342 calorii, water aerobics – 175 cal, înot – 194 cal, alergat – 283 cal, mers moderat – 97 cal, badminton – 175 cal, tenis – 272 cal, tenis de masă – 116 cal, volei – 272 cal (toate calculate la 30 de minute). Și acum, surpriza surprizelor: sărutatul pasiv arde doar 12 calorii, ală mai intens, 31 cal iar sexul vigoros – 70 cal (tot 30 de minute). Practic 2,5 ore de sex echivalează cu juma de oră de alergat în apă.

PS: înghețata nu figura în lista de exerciții :)))