Răul a fost făcut. Ce facem în continuare?

Ministerul Sănătății a reușit – într-un final – să-și facă meseria, respectiv să dea un comunicat de presă privind situația epidemiei de rujeolă din România, din care aflăm că în primele 8 luni ale anului curent au existat 675 de cazuri în 23 de județe și 3 decese (din care pentru unul se așteaptă confirmarea). Comparativ, în anul anterior, au existat doar 7 cazuri și niciun deces. În Brașov au fost 33 de cazuri, în Sibiu doar 3 încadrate la sporadice și cele mai multe în zona Bistrița – Cluj – Mureș – Arad – Timiș.

No bine, și acu ce facem, o linșăm pe madam Steer, vârful de lance al campaniei anti-vaccin? Nu cred că este o soluție – și din punctul ăsta de vedere ar fi interesant de văzut care-s soluțiile juridice – dar dacă aș fi ministru:

• m-aș asigura că toate ministerele, direcțiile și instituțiile publice din țara asta vorbesc aceeași limbă atunci când vine vorba de vaccinare. Că de exemplu eu am văzut zilele trecute distribuită pe fb o adresă de la nu știu ce Direcție de protecția copilului care spunea că nu e nicio problemă dacă un kinder nevaccinat merge la grădiniță – era sharuită de o madamă din Bv, super mândră de descoperirea ei (yap, pentru asta s-au inventat comisiile ălea interministeriale și adresele trimise pe fax și email);
• aș crea pe site o secțiune/ un site dedicat vaccinării, cu un link mare și frumos pe prima pagină și cu campanie pe fb (habar n-am dacă se plătește sau nu o campanie publică, dar zău că merită banii); și aș vorbi cu CNA să mă lase să promovez un mesaj pro-vaccinare gratuit pe tv și radio;
• m-aș asigura să informez lumea despre vaccinuri – care-s ele, la ce vârstă se fac, care-s beneficiile, cum se crapă dacă nu se fac șamd (cu fluturași, dacă cu altceva nu suntem capabili!!!);
• aș colecta de la doctorii de familie și cine dzeu se ocupă de vaccinare în mod direct argumente contra ca să pot crea mesaje targetate;
• m-aș da jos curul de pe scaunul din biroul de la capitală și aș pleca în județele cu risc mare, să discut pe teren, față în față, cu mamele și tații;
• aș pune câteva persoane să comenteze pe rețele sociale – cu argumente științifice – de fiecare dată când o madamă precum Steer și prietenele ei mai debitează câte o tâmpenie.

Ăstea-s câteva idei care nu necesită buget special și care se regăsesc oricum în job description-ul angajaților MS. Din păcate nu avem date statistice despre profilul celor care refuză vaccinarea (dacă le găsește cineva, link vă rog), pentru că în funcție de ele, se pot genera o mulțime de alte soluții (chiar și clasicul pachet de stimulare cu vouchere financiare sau produse). O listă cu instrumente care pot fi adaptate și folosite – aici.

PS: La nivelul UE, între august 2015 – iulie 2016 au fost raportate 1891 cazuri, cele mai multe în Italia, UK, România și Germania; țara noastră e pe primul loc la creșteri; la fel, la decese unul a fost raportat în România și unul în UK. Sursa. În USA au fost 52 de cazuri anul acesta, majoritatea provenind din persoane nevaccinate. Sursa.

of, PR-ul!!!

Madam Steer publică un articol în 14 septembrie, clar și răspicat împotriva mamografiilor; pentru cine nu știe mamografia este principala modalitate de screening pentru cancer mamar, în special la femeile trecute de 40 de ani. La 2 zile avem următoarele reacții din partea organizațiilor de profil (scuze dacă am uitat vreuna importantă, dar pe ăstea le știu ca fiind active pe domeniu + ce mi-a returnat google ca răspuns legat de federații):

Fundația Renașterea – site-ul nu îi merge, pe fb are postări din 8 septembrie, nicio reacție

Fundația Regina Maria – nimic pe site sau fb

Fundația Avon – pe fb are o postare de ieri despre mituri legate de mamografii distribuită de pe pagina de campanie – bun și atât decât nimic

Prețuiește viața – nada, nichts, nimic, zero; Andreea Marin pe fb e preocupată cu altele

infocancerdesan.ro (rețea de 32 de organizații) – nimic pe site

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (fabc) (24 de organizații membre) – nimic pe site

Pe site-ul Ministerului Sănătății nu intrați decât dacă simțiți nevoia să vă creșteți tensiunea!! Bineînțeles că nu există nicio reacție, dar important e că pe fb are banner cu donarea pentru Cumințenia pământului, că deh, asta-i obiectul muncii sale… Nici ministrul nu are vreo reacție pe fb.

Și acu poate pricepem de ce mesajele doamnei se viralizează și au efectul pe care îl au – pentru că organizațiile și statul, cei care ar trebui să aibă reacții simple, documentate și în cunoștință de cauză sunt incapabili să folosească niște instrumente simple precum comunicatele de presă, rețelele sociale, site-ul. Măh, măcar niște sport dacă ați fi practicat la viața voastră și ați ști că atunci când cineva îți aruncă mingea la fileu, o preiei cu grație, nu o lași să te lovească în freză din plin…

PS: pentru cine nu pricepe sensul acestui articol, dați un search rapid printre comentariile lăsate de muieri la articolul madamei de pe fb și o să înțelegeți că am ajuns să trăim într-o societate medievală, în care oamenilor le este frică de doctori și cred toate aberațiile debitate de Steer și alte idioate; și da, nu e nicio problemă, că selecția naturală lucrează și de abia ne scapă de problema suprapopulării planetei, dar până acolo creșterea incidenței cancerului ne va ustura pe toți la buzunar. Și când o să vă crape prietenele pentru că mamografiile sunt lucrul dracului, și cancerul se tratează cu indiferență, și prevenția e pentru proști, să vă aduceți aminte de distinsa vedetă și de reacțiile pe care nu le-am avut cu toții…

O să crăpăm fără fumat?

Nu, nu vom crăpa. 

Am avut ani întregi în care mă întâlneam cu prietena mea la McD, pentru că era singurul spațiu din Brașov unde nu se fuma. Am preferat întotdeauna terasele, spațiilor închise și statul acasă barurilor înecate de fum. Problema majoră prin Ro nu e că se fumează cam peste tot prin bodegi, cafenele, restaurante și alte baruri, ci că acestea nu au un sistem de ventilație corespunzător, așa că dacă scapi de acolo doar cu ochii în lacrimi și nasul înfundat, este imperios necesar ca atunci când ajungi acasă să te bagi sub duș cu toate sarsanalele de pe tine…

În birourile mele nu s-a fumat niciodată (din 2001, ca să ne înțelegem!!), decât în mod cu totul și cu totul excepțional, la vreun eveniment. Și credeți-mă ongiștii și voluntarii fumează de rup 🙂 N-a crăpat nimeni că trebuie să iasă afară, să-și fumeze țigara și să se întoarcă apoi la muncă. Șefa nașpa, ce să-i faci :)))))

Anul acesta am trecut Oceanul cu o delegație europeană, plină de fumători. N-a crăpat niciunul că nu a putut fuma niciunde, în niciun bar sau hotel. Au ieșit toți la aer și cu asta basta. În timp ce băștinașii, majoritatea, fumau pe veranda casei. No bine, cei cu care am avut eu de-a face, fani de nicotină și nițică marijuana, mai mult sau mai puțin legală.

Concluzia e că până o să ne apere statul drepturile, ar trebui să ni le luăm singuri. Trimiteți-i pe fumători afară, fără excepție, nu-i țineți pe copii în spații cu fum, frecventați barurile și restaurantele care sunt de nefumători și trimiteți emailuri politicienilor, măcar o dată pe săptămână cerându-le să modifice nenorocita de lege. Aaa, da, și îi puteți spam-ui pe facebook, dimineața, la prânz și seara 😉 Momentul este cât se poate de prielnic pentru o astfel de modificare la nivelul societății, așa că nu ar trebui pierdută această oportunitate 🙂

via pinterest

câteva idei, pe scurt

– pentru că este iarnă, au reînceput articolele despre cât de mari sunt facturile la întreținerea celor branșați la cet-uri sau a celor care stau pe scară cu tălâmbi din prima categorie. O spun de mai mulți ani deja, în țara asta în care hoția este valoare de bază, probabilitatea de a avea servicii de bun simț de la cet-uri este mai mică decât cea de a întâlni extratereștri pe stradă. Restul face parte din categoria “repetiția e mama învățării” – există viață fără cet!

– am citit mai multe comentarii despre ACTA pe net. Senzația mea este că majoritatea protestează pentru că este la modă și pentru că se poate… Cred că este un subiect complex, care merită o discuție separată.

– ieri am avut niște conversații interesante la telefon cu reprezentanți de agenții imobiliare. Ca de exemplu: doriți contract înregistrat la finanțe? aa, păi știți, proprietarul nu dorește așa ceva. WTF???

Brașovul nu are maidanezi, doar cerșetori. Îi sterilizăm și pe ei?

Ieri a apărut un articol în EVZ care lăuda Brașovul pentru că a kilărit miile de câini vagabonzi, lucru pe care alte orașe nu au fost capabile să îl pună în aplicare. Amuzant este că autorul articolului este Traian Deleanu, sibian și coleg cu Brylu, care luptă de ani buni pentru drepturile animalelor locale (no bine, asta nu înseamnă că trebuie să susțină și aceleași cauze). La fel de amuzante sunt comentariile, care contrazic parțial autorul articolului. Dacă mă întrebați pe mine, care circul regulat între Brașov și Sibiu, da, în Brașov momentan e destul de liniște. De aici și până la a lăuda serviciul public local, care după ce a fost în centru unui scandal monstruos, s-a salvat prin pasarea activității specifice madamei Lapis, care susține sterilizarea, prevenția șamd din surse private (pe bune???? și atunci de ce mai este plătit dl. Bărbulescu din banii noștri publici? ) mi se pare un pas cam mare. Doi, justificarea impozitului inventat recent de primărie mi se pare pentru proști: zice dna. Lapis  “De ce nu ai vrea să îţi castrezi câinele? Să facă pui şi să îi vinzi? Atunci plăteşte impozit căci şi aşa nu plăteşti taxe pe vânzarea animalelor. Altfel, când sunt căţelele în călduri îţi iese câinele pe stradă şi iată cum mai apar cinci-şase pui fără stăpân”, explică unul din raţionamente Lapis.” – de aici pricep că eu îmi iau câine pentru a mă îmbogăți de pe urma lui (și atunci vrea și primăria parte) sau ca să demonstrez ce stăpân idiot și incompetent sunt (drept urmare primăria mă “pedepsește” în avans)… asta ca să pricepem cum stă treaba… Trei, dacă maidanezi nu mai avem, trecem la kilărit cerșetori?? Sau măcar să-i sterilizăm și să le punem un cip în ureche, că pe mine mă deranjează mai tare decât câinii și pisicile… Poate ne învață Lapis și Bărbulescu cum să facem asta, că tot sunt experți și exemplu de bună practică…

azi sunt gay

Cu ani în urmă se purtau prietenii prin corespondență – un exercițiu bun de a conversa într-o limbă străină. Al meu a fost un tip din Canada, care, din motive numai de el știute, mi-a scris că este gay. Reacția mea la vremea respectivă a fost să-l întreb, nu foarte diplomat, da’ de ce? Logic că am rămas și fără răspuns, și fără penpal. Imaginea de mai sus face parte dintr-o campanie outdoor derulată de PSI cu know-how de peste ocean și bani din UE (că doar nu vă imaginați că statul habotnic român ar finanța așa ceva). Campania a stârnit numeroase reacții, ceea ce este de bine – cu ocazia asta mai și dezbatem, nu doar băgăm sub preș. Într-o țară în care 90% se declară împotriva homosexualității, fără a ști prea multe despre ea, cred că e nevoie de puțină educație… Sunt curioasă dacă astăzi ați afla că sunt gay, nu ați mai vorbi cu mine? M-ați ocoli pe stradă? M-ați arăta cu degetul? Sau ce? Cumva seamănă cu atitudinea față de infecția cu HIV – nu cred că dacă prietenul tău s-ar infecta, i-ai arăta ușa… eventual, în acest caz, i-ai spune cât e de prost să nu fie capabil să prevină ceva ce e foarte ușor de prevenit. Cred că în ziua de azi libertatea personală înseamnă că fiecare e liber să facă ce vrea, atâta vreme cât comportamentul lui nu intervine negativ asupra celor din jur. Din punctul ăsta de vedere, cred că un contact sexual consimțit între parteneri de același sex nu lezează pe nimeni, în timp ce unul hetero neconsimțit devine altă mâncare de pește. În plus ce face fiecare în dormitor, e treaba lui (mi se par mai ok doi de același sex care se iubesc, decât unul care miorlăie în dormitor că vrea să fie dominat… no offence). Și dacă mă gândesc la toate filmele și serialele din ziua de azi care au măcar un personaj gay/lesbi, cred că fenomenul e agreat de toată lumea că există și asta e… dezbaterea mai interesantă intervine asupra drepturilor administrative ale cuplurilor gay – de a se căsători (și primi toată gama de facilități sociale și fiscale), de a adopta copii șamd… e la fel de interesantă ca și ideea autorităților maghiare de a acorda un vot extra părinților de copii minori…

se lansează www.oamenimari.ro

Astăzi, 29 noiembrie 2010, la orele 18.00, în Oldies Pub Sibiu, de pe strada Alexandru Papiu Ilarian, vom lansa site-ul www.marisibieni.ro. Avem onoarea de a îl avea printre noi pe unul dintre cei 10 MARI SIBIENI, pe dl. ION BESOIU. Acesta va discuta cu noi şi cu cei prezenţi la acea oră. De asemenea vom viziona şi ultimul său film dedicat Sibiului, „SIBIU, RELIGII, ETNII, TOLERANŢĂ”.

Vă aşteptăm într-un număr cât mai mare alături de noi şi de dl. ION BESOIU. (via Tudor)

 

dezbateri 1001 culori

Ne apropiem de finalul campaniei 1001 culori și poveștile lor. Culorile au început să se adune pe www.1001culori.ro, lumea a contribuit cu alte culori, astfel încât la finalul acestei luni vom vota cea de-a 1001 culoare a celor două orașe, Brașov și Sibiu 🙂 Până atunci mai avem un pas de parcurs: ne interesează să aflăm de la voi care este culoarea unuia dintre cele două orașe și care sunt lucrurile pe care vi le doriți în Brașov sau Sibiu, dar încă lipsesc. Așteptăm să vă implicați în dezbaterile organizate de voluntarii noștri sau să comentați aici sau pe facebook cât mai repede 🙂 Toate părerile vor fi adunate și prezentate oficialităților locale la vernisarea expoziției finale, care va avea loc în noiembrie-decembrie 2010.

helpstefanut.wordpress.com

Încă un copil bolnav, care are nevoie de bani pentru recuperare în străinătate. Povestea lui și modul în care poți să îl ajuți le găsești aici.

mâine se încheie votul campaniei 10 mari sibieni

dacă nu ați votat încă, o mai puteți face aici sau aici până mâine.