Ce am învățat căutând costume de baie

Omul cât trăiește învață. Eu, mai mult ca restul, căutând costume de baie în anul de grație 2022. În magazine fizice și online.

La fel ca și pentru restul de textile, mărimile costumelor variază de la firmă la firmă și probabil sunt toate fabricate în aceeași firmă chinezească, doar că pe etaje diferite. Și sunt testate pe modele asiatice. Că am avut surpriza de a nu încăpea în diferite modele, de zici că sunt elefant. Nu sunt. Doar hipopotam. Dar na, tot ar trebui să întru într-un M către L, că ultimul costum de baie este de la copii. Și încă mă încape bine mersi, doar că s-a subțiat. Revenind. Am probat costum întreg, la Hervis, care nu acoperea sânii, oricât aș fi tras eu de el în sus. Probabil era pentru dansat la bară, nu pentru înot. Am probat o multitudine de sutiene care mai aveau nevoie de juma de palmă să se poată închide la spate. Dacă încercai un număr mai mare, cazul unora de la C&A, circumferința rămânea identică, dar sutienul mai căpăta un deget de material. Am sărit peste modelele de anul acesta, care-s toate braziliene – încălzire globală primesc, dar să acopere tot posteriorul maică – și peste cele cu n tone de burete care, probabil sunt doar pentru pozici pe mal, că sigur nu poți înota în ele, și am încercat să găsesc costume întregi sau în două piese pentru înotat. Ultimul șoc a fost cu Arena, Speedo și Adidas. Cele întregi au spatele decupat și sutienul sub formă de bustieră. Dar, oricât m-am străduit, n-am înțeles cum te îmbraci cu ele. Că fundul nu intră pe sus. Și dacă tragi slipul, nu mai intră bustiera, că materialul nu e suficient de elastic. Și viceversa. :))))

Cel mai haios este să cauți pe site-uri online. Costumele în două piese sunt mai nou vândute separat, sutien și slipi. Că poate le combini între ele. Eventual același model, culori diferite, că altfel e ușor complicat. Pentru că în școala de design nu se învață culori complementare și alte chestii de bază. Bun. Să zicem că selectezi pe pagină mărimea și pe următoarea treci prin sutiene; alegi unul, ți se deschide pagina următoare, îți place și vrei să vezi cum arată slipul, țeapă! Cu excepția unui singur site, pe majoritatea trebuie să mergi pe pagina anterioară și să cauți, și să cauți, până dai și de slip. Doar pe Esprit au o persoană cu creier funcțional angajată la IT, care îți arată și slipi sau alte modele de sutien. Problema numărul doi este că vezi cum arată produsul, dar de multe ori nu ai și poza cu persoana îmbrăcată cu el. Nu mai discutăm de faptul că vindem pentru adulți cu modele sub 20 de ani, posibil minore, cu constituție potrivită vârstei, care sunt toate peste 1.75 și mărirea XS. Pe piața europeană unde oamenii sunt mai degrabă lați, decât înalți. :)))

Nu discutăm nici de calitatea materialelor, că ești norocos dacă nu se vede pielea prin ele, sau de prețurile fixate în funcție de cum bate vântul.

Pe unde am fost: Hervis, Decathlon, Intersport, Carrefour, C&A, H&M, New Yorker, magazinul de la Paradisul Acvatic. Magazine online: C&A, H&M, Calzedonia, Penti, Esprit, Bonprix, Astratex, About You.

Dacă mai știți magazine, lăsați-mi un comentariu, că de abia aștept să mai încerc niște costume. :)))))

Despre costumele de baie de anul acesta

Nu ştiu voi de ce mergeţi la mare (atunci când mergeţi), dar eu am fost să-mi cumpăr costum(e) de baie 😀

Practic fiecare moment liber l-am petrecut între rafturi, căutând costumul de baie perfect. Sau decent. Sau no bine, unul care să-mi placă şi să mă încapă :))) Ce n-am priceput (încă de anul trecut) este de ce ai avea nevoie de burete la sutienul costumului de baie. Căci dacă n-ai ţâţe, nu-i bai, de abia nu mai ai nevoie de sutien – practic ar trebui să bei un mojito în plus în cinstea faptului şi nicidecum să-ţi îndeşi nişte bureţi între textile, care, by the way, nu o să te ajute dacă e să te îneci. Dacă ai ţâţe mici, no stress at all, ia mergi pe plajă şi vezi câţi bărbaţi au ţâţele exact ca ale tale şi vezi vreunul să le îndese în bureţii sutienului? Şi dacă le ai oversized… păi bureţi îţi mai trebuie ţie? :))) Este haios că nu am găsit costume de baie fără bureţi, doar costume cărora le puteai scoate buretele sau nu. Şi mai haios este că anul ăsta s-au purtat nişte modele – cel puţin pe litoralul autohton – care m-au făcut să îmi pun multe întrebări despre neuronii designerilor. Cei lipsă. Căci doamnelor le ieşeau sânii din bureţei mai ceva ca la filmele cu rating xxx… Şi pentru ca distracţia să fie maximă, costumele actuale se fac duble şi din materiale care se usucă la mama lui sfântu aşteaptă…

Ah, şi nu vă mai uitaţi pe pinterest la modelele americane că din păcate piaţa din ro suportă doar turcisme şi materiale pcp (sau ceva de genul).

via pinterest

trafic și costume de baie

Zilele ăstea am 2 probleme majore: de ce mi-a crescut traficul pe blog și de unde-mi iau și eu un costum mișto de baie? 😀 Problema nr. 1: în ultimele două zile cineva caută insistent un actor din Gossip, despre care am scris eu cu ceva ani în urmă… sau respectivul și-a tras un roboțel care să-l indexeze, oriunde l-ar găsi… motiv pentru care traficul meu obscur a explodat 😀 Întrebarea e dacă va continua așa, ce naiba o să mă fac, că devin celebră 😛 Problema nr. 2 e crâncenă: îmi trebuie un costum de baie meseriaș, care să reziste la clorul din piscină… că nu știu cum se face că majoritatea produselor de gen rezistă vreme de vreo 5 ture, după care încep să se strice. Plus că majoritatea costumelor de pe piață au sutiene cu burete și balene… burete, măi, în piscină??? aaa, și toate Jolidoanele și altele de firmă costă cât un tractor… de parcă îți iei costum de baie ca să îl admiri în vitrină…

de prin Unirea

azi am tras o fugă până la Unirea, în căutare de lămâi și cu chef de pierdut vremea prin magazine. din nefericire, oferta faimosului magazin-mall este ușor patetică. dar poate e mai bine așa, că de abia nu îmi pierd ziua prin el :P. revenind, pentru că am văzut reduceri la costume de baie, m-am apucat de probat vreo 3 bucăți la Jolidon. Mărimea L… încă sunt sub șoc :)) doar că gusturile mele și oferta Jolidon nu prea se pupă. A urmat Triumph la rând, oferta acestora ducându-mă cu gândul la faptul că în România probabil se comercializează colecțiile de acu 5 ani, cu prețurile umflate artificial… o să fac research pe net și o să vă spun dacă e o presupunere confirmată. În rest, pantofi de sport, arătând ca pixul, făcuți în China și vânduți sub brand faimos nu mă interesează… iar la ultimul etaj, bate vântul, că în afară de Diverta, toate magazinele s-au închis. Cum lămâile din XXL arătau dezastruos (chiar există nătărăi care cumpără marfă stricată????), am sfârșit cumpărându-le din piață, cu 8 lei kg. damn, cam scump se taie greața în metropolitanul ăsta 😀