Depinde la ce te raportezi

Normal că în Braşov este mai ok decât în sudul ţării Teleorman, economic şi social vorbind, şi poate, uneori, chiar şi meteo. Nu ştiu dacă mai este la fel de ok dacă ne raportăm la oraşe din vestul Europei. Da, este mai bine decât în Siria. Dar e mai rău decât în Anglia. Şi tot aşa.

Poate ar trebui să ne evaluăm în primul rând raportat la nevoile noastre, să vedem dacă reuşim să le acoperim. Că mie nu mi se pare că lucrurile sunt ok şi nici că se îndreaptă în direcţia cea bună. Mă gândesc la infrastructură în primul rând, nu la pacheţele de muşchi din urbe :))

Până atunci, “să nu ne pierdem speranţa” #johannis

În ce oraş vrem să trăim?

Vrem să fie cel mai mare sau vrem să fie cel care în care se poate trăi decent? Câţi oameni ar trebui să locuiască în el? Cât de înghesuite ar trebui să fie locuinţele? Vrem case sau vrem blocuri? Vrem spaţii verzi şi copaci peste tot sau ne mulţumim cu betoane şi cu plante în ghiveci? Cum ajungem din punctul A în punctul B şi în cât timp? Ce fel de aer vrem să respirăm? Vrem să vedem soarele din apartament sau doar atunci când ieşim din oraş? Mai ieşim la aer sau stăm doar în spaţii închise şi cu aer condiţionat? De unde ne hrănim? Ce facem în timpul liber? Cu cine interacţionăm? Trecem la roboţi sau devenim roboţi? Cât de sigur va fi?

Oraşul nostru suferă de o lipsă cronică de viziune, lucru care începe deja să ne afecteze vizibil – fizic, psihic, mental şi la buzunar.

Am văzut numeroase afaceri crescând frumos până la momentul în care creşterea bazată mai mult pe ambiţii şi mai puţin pe studii a devenit nesustenabilă – unele dintre ele astăzi nu mai există. Am văzut organizaţii trecând prin acelaşi proces, cu o dinamică mult mai rapidă uneori. Şi vom vedea oraşe care vor păţi acelaşi lucru. Primele au fost cele din zone monoindustriale. Pasul următor va fi al oraşelor precum Braşovul, incapabile să-şi definească o strategie adecvată. (A nu se înţelege de aici că vor dispărea neapărat, doar că viaţa va deveni de o calitate inferioară unui standard normal actual). Ce există în acest moment ca documente programatice sunt rahaturi politice şi copy-paste-uri. De asta citim prin presă declaraţii politice din pesedici care ne explică cum sistemul centralizat de încălzire este viitorul (al ciubucurilor personale, pentru cei care ştiu să citească printre rânduri).

O fi vârsta de vină, dar cred că este cazul să şedem puţin – precum în Ardeal – şi să judecăm bazat pe fapte, nu doar pe emoţii, după care să vedem încotro. De la administraţia locală actuală nu am nicio pretenţie, din păcate – este un pariu pierdut până se va face curăţenie şi va prima profesionalismul şi nu gurismul; de la braşoveni însă încă mai aştept un proces de autoreflecţie şi de dezbatere coerentă, multi-bule… ca să fim în trend :))

Că tot începe școala cât de curând

Cred că ar fi folositor un proces de reflecție legat de competențe, respectiv de tot ce ne chinuim să le băgăm kinderilor pe gât. De exemplu de ce să le mai cerem să fie creativi și cu spirit antreprenorial, dacă tot ce cere piața sunt roboței fără personalitate care să sclavagească pe moșie? De ce să le cerem să-și dezvolte gândirea critică atâta vreme cât aceasta va fi folosită la distribuit articole de pe site-uri obscure sau știri de pe antene? De ce le cerem să fie sportivi când singurul sport național este cel al alergatului la shopping pe credit prin mall? Nu mai bine îi învățăm de mici să fie individualiști, nesimțiți, fără coloană vertebrală și tupeiști dacă oricum acestea sunt valorile pe care le promovăm la tot pasul?

Nu putem forever să pregătim tineri pentru o societate ideală, care este la 180 grade distanță de cea actuală pentru că nu vom face altceva decât să scoatem frustrați pe bandă rulantă.

via pinterest

via pinterest

Un colac de salvare? :)

Bun simț, proces de planificare participativă și viziune.

Atât. Nu e nevoie de mai mult pentru a avea o societate funcțională. Chestia asta e valabilă pentru orice domeniu, la orice scală. Nu trebuie să ai iq de Einstein să repari giratoriile care se inundă la orice ploaie și nici nu ar trebui să aștepți să îți sară unul cu cuțitul la gât. Ca na, momentan fb preia o parte din frustrări, dar la următoarea ploaie s-ar putea să dea pe dinafară… și ăștia care sunteți impresionați de bolnavii mintali cu macete, probabil ați uitat de băieții veseli de prin Noua care se jucau cu săbiuțe și cuțitașe, de i-ar face pe allahakbarieni să fie mici copii :)) În rest e de bun simț să-ți mai întrebi băștinașii cum li se par investițiile, eventual înainte să cheltuiești niște milioane, care nu-s de pe tarlaua mă-tii. La fel, e de bun simț să te înconjori de competențe, nu de capete plecate și de pile. Că no, sunt mulți prin lume care s-au visat despoți și sultani și pănâ la urmă dacă n-au sfârșit împușcați, își scriu romanele pe la mititica, mulțumită dna (care, bye-the-way, e singura chestie de care le mai este frică măgarilor, că altfel, cred că ar fura și praful de pe ușă). Ah, da, și sfânta viziune. Care ne-ar muta din evul mediu în secolul actual mai repede decât ar găsi Picard butonul de engage. Bunul simț și sfânta viziune care s-ar transpune într-o metropolă europeană, cu infrastructură funcțională și servicii proactive, de care să îți fie drag, nu silă, scârbă și dezgust.

PS 1: pentru cine a absolvit clasa zero și știe să folosească internetul nu doar pentru pornoșaguri, dați un search despre vremea în Europa – asta dacă încă nu v-ați prins că ce experimentăm acu drept episoade anormale reprezintă de faptul sub-normalul anilor viitori. Valabil și pentru nea primaru’, și pentru nea adminul de municipiu verde și de poveste, și pentru nea preșu de CJ.

PS 2: În mai 2013 Primăria Brașov se lăuda cu investiția făcută în baza de tratament de la Noua; eu am strâmbat din nas, sceptică, taică-miu însă a fost încântat de fizioterapia de acolo (de care ar avea nevoie cel puțin o dată pe an); programul a murit după vreo doi ani, probabil după ce s-au cheltuit banii de investiție; zice taică-miu că ultima oară când s-a dus să întrebe, i s-a spus că serviciile sunt doar pentru persoane cu handicap, de ne-am amuzat pe tema handicapaților din bv. decidenți prin administrația locală.

via pinterest

via pinterest

Lumina de pe Victoriei și jungla verde de pe Mircea cel Bătrân

Presupunem că ai o anumită sumă de bani pe care o produci lunar, din care trebuie să plătești întreținerea și utilitățile apartamentului în care stai, mâncare, haine, distracții, etc. Ești o persoană cât de cât informată, n-ai câștigat în veci la loto și nici la pariuri sportive, muncești pentru bani lunar că mătușa Tamara ți-a lăsat doar apartamentul, nu și renta viageră și prietenii nigerieni în mod ciudat îți trimit doar emailuri, fără niciun ban electronic în ele. Și nici n-ai șanse pentru o amantă putred de bogată în următorii ani (ți-a citit o țigancă în palmă, în parcare la mall, deci e chestie sigură). În aceste condiții, la fiecare început de an, e musai să faci puțină planificare pentru cei 20 de firfirei pe care îi generezi lunar. Mergi sau nu în concediu? Poate, dacă bei mai puțină bere. Cumperi iphone nou? Sau poate o canapea care să nu mai scârțâie când faci sex la două noaptea cu vreuna agățată de pe net. Schimbi termopanele în fiecare an? Dai cu lavabilă la două luni? Schimbi țevile zilnic? Dar farfuriile? Plm Georgel, ai un trash-the-house party în fiecare lună? :)))

No bine și dacă ești capabil să-ți gestionezi bugetul personal de ce crezi că bugetul orașului este un sac fără fund? Dacă prioritizezi personal, de ce nu ești capabil să prioritizezi la nivel comunitar? Că banii proștilor sunt și banii tăi!

PS1: pe Mircea cel Bătrân, în zona de case s-a plantat gard viu cu vreo doi-trei ani în urmă. De ce? Nimeni nu știe, deși o explicație logică este că erau musai de cheltuit niște bani și gardul viu era un business bun, pentru că-i prețul la fir. Faza e că asta e una din puținele străzi din oraș cu zone verzi la fiecare casă, zone care erau îngrijite și pline de flori. Dacă problema ar fi fost cele câteva bucăți neîngrijite, s-ar fi putut face o întâlnire cu proprietarii și pus în vedere că trebuie să planteze gazon sau ce o fi cel mai simplu de îngrijit, dat material și la revedere. Dar nu, niște deștepți de la spații verzi au plantat gardul drept pe mijlocul spațiilor, printre copaci și flori, fără nicio logică. În unele zone s-a prins, în altele așa-și-așa, de arată ca o mică junglă urbană. Sau ca la proști. Ca să rimeze cu orașul verde al tâmpiților din primărie. Și cu restul copacilor care au fost toaletați la maxim, de au mai rămas doar cioturile de ei…

PS2: Mintea strălucită a strategilor de campanie electorală a independentului- actual primar pdl/pnl-ist Scripcaru a lansat zilele trecute o știre despre cum se vor schimba stâlpii de iluminat public de pe Victoriei. Sper că sunteți extaziați și că ați avut și minim două orgasme spontane (dacă ați avut un atac de cord, nu uitați să mergeți la spital cu propriile substanțe de dezinfectat). Momentan nu pricep de ce trebuie schimbați: le-a expirat durata de utilizare? S-au stricat? Sunt prioritatea cartierului? (dacă cineva zice da, zău că îl închid o noapte în ghenele de gunoi ale comprest!!!) Cât vor costa? Ce-ar fi să începem să ne folosim creierul înainte de a lua decizii? Se poate?

 

Puțină ordine și disciplină nu ne-ar strica

Ieri am stat la trei cozi, ba, chiar patru, adică mai mult de jumătate de oră, într-o căldură înfiorătoare, pentru a depune o cerere la o administrație financiară. Lucrurile ar fi mers mai repede, dacă prima doamnă care mi-a verificat cererea ar fi putut să o înregistreze și să-mi încaseze și plata. Sau dacă cealaltă doamnă de la caserie nu ar fi trebuit să ofere informații și aproape să consilieze oamenii vis-a-vis de cuantumul taxelor. Sau dacă domnul de la registratură nu ar fi făcut și consiliere, deși treaba lui era doar să înregistreze documentele. Sau dacă ar fi fost un roboțel care să preia plățile simple. Sau dacă oamenii s-ar fi putut informa corect de pe internet sau altă sursă.

Bineînțeles că toți timpii aceștia ar putea fi eliminați, dacă cineva ar avea timp (și interes) pentru a face lucrurile în beneficiul cetățenilor. Și dacă cetățenii la rândul lor ar fi ordonați și educați.

Genul ăsta de haos, în proporții diferite se reflectă în întreaga societate. În loc să creăm sisteme în care instituțiile și organizațiile să lucreze împreună și fiecare să-și vadă frumos de partea sa, dublăm, tăiem, amestecăm de nu mai știe nimeni nimic. De asta ajungem în situația de a îngrășa porcul în ajun pentru proiecte în care nimeni nu vrea răspundere, deși toți vor laude.

Eu nu vreau să fac și programe educaționale, să vând și cartofi și să mă ocup de bunăstarea vrăbiilor. Vreau să pot să-mi fac bucățica mea, conform competențelor mele și la o calitate ridicată.

Domnule președinte pe când încep să meargă lucrurile ceas? 😉

Îți place să decidă alții pentru tine?

O ființă super deșteaptă pune pe picioare o rețea socială. Inițial știu de ea doar prietenii fondatorului și investitorii, după care rețeaua se dezvoltă într-o zi cât alții în șapte astfel că din ce în ce mai mulți încep să o folosească. La fel ca și prin alte rețele, sunt persoane care o testează o zi-două, fără să priceapă mare lucru, după care se lasă păgubași… dar numărul acestora este infinit mai mic, rețeaua având o creștere exponențială (și după cum știm deja, cu suficientă expunere, păgubașii pot reveni asupra deciziei la un anumit moment). În această perioadă de dezvoltare rețeaua cu pricina se promovează ca răspunzând nevoilor utilizatorilor, care sunt în centrul atenției sale… că doar de asta ființa super deșteaptă a inventat rețeaua (nu doar pentru profit și faimă). După care rețeaua trece pragul critic de promovare și devine brusc faimoasă. Moment în care își modifică algoritmul. Spre binele utilizatorilor. În teorie. În practică a-ți scoate ție în față informațiile de care eu cred că tu ai nevoie se transpune cu a decide eu pentru tine ce este relevant și ce nu este relevant. Ca atunci când vrei să-ți cumperi sandale și prietena ta îți face o selecție de produse din magazine, ca să-ți fie mai ușor să alegi. Doar că la un moment dat prietena îți trimite doar modelele firmei x (de la care primește un stimulent…). Sau doar modelele care rimează cu două modele anterioare, pe care le-ai cumpărat. Sau doar modelele din țara ta. Și ți se pare că tu iei decizia sandalelor tale ultra-mega-super meseriașe, dar de fapt decizia a luat-o prietena. Sau în cazul rețelei, algoritmul lui pește.

Da știu, protestatul nu-și are rost, pentru că, nu-i așa, folosești în mod gratuit un instrument care costă o mulțime de resurse… dar același pattern l-am văzut deja aplicat de rețele mai mari sau mai mici (facebook, google, pinterest) și mi se pare înfiorător și deloc ok.