Mai există hi5?

După o zi cu capul în excel m-am trezit că, în același timp, a murit yahoo cu totul și facebook mi-a afișat pe ecran reclamă la jocuri!!! Deci eu nu mă joc niciodată pe computer. Never. Ever. E singura chestie pe care le-am interzis-o în trecut angajaților (da, le-am șters solitaire de pe computere :)) ) Și nu, n-am avut o copilărie tristă și nici nu am mâncat bătaie la “nu te supăra frate”. Și în loc să văd rapid ce s-a mai întâmplat prin lume m-am trezit cu tot ecranul umplut de reclame la trei jocuri… și vreo două postări în josul paginii. Că e suficient.

N-am crezut că o să ajung să mă întreb, dar, sincer, mai există hi5? Ne mutăm și noi pe altă rețea??

facebook, google u.s.w.

Al dreacu youtube: tastez doar o literă și știe că trebuie să îmi caute melodia pe care am găsit-o pe un alt site, într-un alt tab deschis, dintr-o listă lungă, cu 100 de poziții… dar nu știe să-mi combine contul vechi de youtube cu cel de google, deși sunt pe același email. Bașca, de la ultimele modificări mi se deschide automat pe contul de google, de unde nu pot văd listele create.

Asta în cazul în care credeați că facebook sunt niște imbecili! Surpriză, toți sunt la fel :))))

ză facebook

Cum sunt într-o perioadă în care încerc să fac curățenie prin site-uri și rețele, făcând abstracție de faptul că am reparat un site și am stricat altul în aceeași zi (cum s-ar zice este echilibru în lume…), am încercat să îmi dau seama de ce sunt zile în care postările de pe pagina de facebook au sute de vizualizări și zile în care e ca și cum nimeni nu vede nimic. Să fie informația deloc relevantă? Conținut prost, la fel ca și posesorul paginii? Persoanele dau like după care nu mai sunt deloc interesate? Păi cum să fie interesate dacă (probabil) pe timeline-ul lor nu le apare nimic? Altă explicație relevantă nu am la ora asta, dar aștept idei 🙂

Până atunci un experiment făcut pe facebook:

Sunt o țâră nervoasă

Facebook a făcut 10 ani, motiv pentru a inventa un rahat de spam generalizat cu oareșce filme de 1 minut compilate din pozele downloadate pe contul personal. Personal aș fi vrut să nu se mai reinventeze lucrurile tot din două în două zile, pe post de cadou. Că de exemplu dacă distribui mai nou foldere de poze, arată ca dracu. Dacă distribui informații de pe pagini, e ca și cum informația se stinge într-o secundă. Și nu știu cum se face că timeline-ul meu tot sare să îmi arate top stories când eu vreau să văd chestiile recente.

Dar no, ne-am obișnuit toți cu facebook… partea mai stupidă este că am pierdut azi câteva ore prin plugin-uri și site-uri, încercând să instalez niște progrămele pe site-ul colorat, care să ne facă viața mai ușoară. Eșec total! Complicat de înțeles, de instalat, de actualizat, design execrabil. Presupun că-s făcute de bărbați majoritatea, că altfel nu-mi explic de ce nu se poate întâmpla totul în trei pași simpli…

Me and my monkeys

Până la facebook, am avut cont pe hi5. Creat cu scopul de a distribui poze participanților la taberele de vară… profesional, cum s-ar zice. Pe vremea aia conversațiile erau în general private, pe messenger, rar de grup. Hi5 a apărut ca o rețea șmecheră pe care toți cei din grup vedeau pozele și le comentau. Dar discuțiile erau tot private. Până în momentul în care s-a inventat un soi de timeline, în care dintr-o dată vedeai tot ce fac prietenii tăi. Un voyerism modern. Ciudat. Bizar. Spooky. Dar care a prins atât de bine, încât a ajuns fundamentul facebook-ului, twitter-ului și a întregii societăți din ziua de azi. Chestia pe care fac babele când se uită după perdea să vadă cine mai intră în bloc, o reproducem cu toții cu grație pe rețele sociale. Curiozitatea a omorât pisica. Se pare ca nu. Și nici oficialitățile locale care își plătesc polițe în spațiul virtual, astfel încât toată urbea să știe cât sunt de profesioniști.

Din nefericire am reclamat Fundația Rafael la facebook

În această dimineață am reclamat Fundația Rafael la facebook, pentru mesajele trimise în ultimele zile. Cei care nu știți, organizația încearcă să obțină un grant de la Raiffeisen, pentru care are nevoie de voturi online. Până aici nimic nou, și eu și colegii mei am făcut același lucru, doi ani la rând. Problema este că am primit 4 mesaje, toate nesemnate de pe contul acestei organizații, dintre care unul singur (al treilea mai precis) informativ. Ultimul mesaj este nu doar impertinent, ci chiar hărțuitor. Până la urmă opțiunea votului este una personală…

Este trist că în goana după bani uităm să ne comportăm normal cu cei din jurul nostru…

  • 25/09/2013 20:50: 

    Bună seara, Claudia! Pentru că persoanele cu dizabilităţi au nevoie de kinetoterapie în procesul recuperării lor psihice si fizice, noi ne-am gândit să scriem un proiect care să le vină în ajutor. Te rugăm să îţi faci 3 minute pentru a vota acest proiect, căci doar aşa el va putea fi pus în practică. E mai mult decât un simplu like, dar e destul de simplu. Trebuie doar să te înregistrezi, să confirmi de pe e-mail, să te loghezi, să cauţi pe site judetul Brasov si proiectul „Kinetoterapia şi masajul terapeutic în recuperarea persoanelor cu dizabilităţi” şi să votezi. Ai în articolul de mai jos informaţiile simplificate pentru a vota. xxx Dacă ti se pare prea complicată procedura de vot, îmi poţi trimite adresa ta de e-mail si tot ce ai de făcut e să confirmi votul cu un click. Multumesc.

  • 28/09/2013 22:26: Fundatia RafaelNu vrei sa ne ajuti nici dimineata, nici seara

de la ce vârstă ne lăsăm copiii pe facebook?

Politica facebook de odinioară spunea că trebuie să ai cel puțin 13 ani ca să îți faci cont pe rețea. Odinioară doar adulții și mai târziu tinerii erau pasionați de rețele sociale. Odinioară copiii se jucau afară și se uitau la tv, la desene…. vremurile acestea sunt (din păcate) apuse. Drept urmare veți întâlni conturi de sugari pe care părinții postează pozele odraslelor (nu prea pricep de ce nu pot fi postate pe contul mamei sau al tatălui…). Și veți întâlni mai nou copii de juma de buletin care au contul lor personal, pe care îl folosesc pentru socializare, folosind evident o dată de naștere falsă. Acum eu folosesc această rețea în scop profesional și valorizez faptul că pot distribui informații rapid, unui număr destul de mare de persoane și într-un timp scurt, cu minim de resurse; uneori îl folosesc și pentru socializare; majoritatea celor din lista mea de prieteni sunt persoane pe care le cunosc personal. În acest context, în ultima vreme am avut ocazia să interacționez cu cel puțin 2 sau 3 cazuri de copii și adolescenți care au propriul cont pe facebook, cu tipare similare de comportament, lucru care mă face să-mi pun o serie de întrebări. Ca de exemplu de ce are nevoie un copil de 10 ani de socializare pe internet??? O altă întrebare este legată de interacțiunea cu persoane necunoscute – pe cine acceptăm și pe cine nu în lista de facebook? De pozele jalnice și de conversațiile agramate nici nu are rost să mai discutăm.

“bunaziua cine sunteti?

hei

de ce nu raspundeti?

va ie frica?”
Un exemplu de puștoaică care zice că are 16 ani. În realitate cu vreo 5-6 mai puțin…

câte ceva despre respect

Următoarele ateliere pe care le voi ține vor fi de bune maniere în conversația pe facebook. Doar pentru faptul că o rețea socială ne-a dat senzația că toți suntem “prieteni”, nu înseamnă că ne putem trage de șireturi cu toată lumea. Mai ales atunci când relația este profesională, iar tu ești la primul sau al doilea contact. Unicul feedback pe care îl am prin prisma unor experiențe recente este că nesimțirea este globală… și dacă nimeni nu îi învață pe tineri cum să se comporte, no bine, mă sacrific eu și de data asta 😀

Îs furioasă rău

Spre deosebire de cei care folosesc internetul strict pentru amuzament, eu îl folosesc profesional. De asta am ajuns blogger, pentru că pe vremea când s-a inventat conceptul nici dracu nu era capabil să-mi facă și mie un site pentru organizație, fără sa-mi ceară niște sume astronomice. În timp am învățat și puțină parte tehnică, că, deh, ce faci tu cu mâna ta e sigur (da, știu, nu le am cu delegarea). Tot de asta am ajuns utilizator de rețele sociale. Pentru a putea transmite mesaje, cu costuri reduse unei audiențe interesată de proiectele organizației. Dar deja costurile sunt din ce în ce mai mari. Și mai nou, trebuie să știi programare ca să poți fii un utilizator mediu. WTF??? Facebook a ajuns să-și bată joc la propriu de utilizatori, iar google vrea să-i țină isonul. De am am ajuns să-mi încep dimineața tot cu expresii din categoria: ba pe-a mătii…

o zi proastă începe cu modificări de FB

Teoria conspirație zice că facebook ne omoară cu atâtea modificări inutile, pentru a ne distrage atenția de la problemele importante din domeniul economico-social… ziua mea de azi începe sub auspicii proaste. Pentru că domnii cu scârța au ajuns pe partea mea de bloc. Și ieri mi-au mâzgălit geamul de la bucătărie (paranteză: desigur, față de alte lucrări, asta e destul de curățică. Însă, pentru că nu se folosesc materiale de protecție – ex folie, rezultatul nu are cum să fie ok. închidem paranteza). Problema majoră va fi alta: pentru că trăim în România, geamul meu are plasă contra gângăniilor. Pe care am dat-o jos. Și risc să nu o mai pot pune sus, dacă zevzecii de constructori îmi îngroașă zidul… drept urmare, de ieri sunt crizată și pe punctul de a intra în război. (paranteza nr. 2: dacă vecinele mele de la azil nu semnau contractele ca primarul, toată partea asta o treceam cu mai multă grație… dar așa, caut prin dicționare după amenințări cu efect :D). Și taman azi, facebook s-a apucat iar de modificări… gosh, such a shitty day…