Filme, cărți și cântăreți 2

Good Trouble, continuarea lui The Fosters și unul din proiectele produse de J Lo. Bunicel, la zi cu teoriile, vedem daca prinde toate episoadele și sezonul următor.

The Subway Girls, super interesantă, chiar dacă e ficțiune. Între 1941 și 1976 metroul din New York a rulat un concurs intitulat Miss Subway, promovând în general persoane middle class, pentru a crește publicitatea în garniturile de tren. Susie Orman a auzit despre concurs într-o emisiune la NPR, o căutat și intervievat o parte dintre cele 200 de câștigătoare pentru a scrie cartea. O parte din posterele câștigătoarelor pot fi văzute în Ellen’s Stardust Diner, un restaurant cu temă din anii 50, pe Broadway.

The Belles, eu nu prea citesc genul ăsta de fantasy, dar recunosc că m-a distrat. Și că aștept un film măcar 🙂 Se termină în coadă de pește pentru că urmează și cartea numărul 2. Despre un New Orleans în care toată lumea are nevoie să meargă o dată pe lună la o bellă să-și coloreze pielea, la origine gri, și ochii, și părul, și să-și mai facă și niște tratamente de înfrumusețare și operații estetice lol.

Cine a mai rămas fără bani de piscină, cine cinee? Bryan Adams. Yap.

Extra bonus, ca între Valentine’s și Dragobete: Love, Romance and Chocolate. De-a lui Hallmark. Are atâta ciocolată în el că o să-ți crească glicemia. 😛 :)))

Au apărut nominalizările la Oscar

Nu prea sunt noutăți, mă aștept la aproximativ aceleași rezultate ca la Globurile de Aur.

Dacă nu ați văzut BlacKkKlansman, vi-l recomand, Spike Lee a reușit un film bun, deși după trailer nu s-ar zice.

The Favourite mi s-a părut o porcărie, în rest mai am de văzut vreo două filme de pe lista de filme străine.

Și cam atât 🙂 Poate la anul va fi mai interesant…

Rasismul din US

Bănuiesc că deja știți câștigătorii Globurilor de Aur din acest an. Dacă nu, lista e aici.

Fanii Bohemian Rapsody bănuiesc că s-au bucurat pentru cele două premii și și-au programat deja o nouă vizită la cinema (a câta oare?? 🙂 ) Presimt că mai urmează niște premii și la Oscar, așa ca să mai aveți un motiv de revăzut filmul. Asta în pofida faptului că regizorul Bryan Singer este pe lista de 252 de personalități acuzate de hărțuire sexuală & etc. motiv pentru o mică furtună social media, post eveniment. Subiect interesant de dezbătut la un moment dat…

via pinterest

Marele câștigător este Green Book, o poveste despre rasismul din State din anii 50. Sper să rupă și la Oscaruri, pentru că rasismul nu a dispărut, nici după aproape 70 de ani, el doar are alte forme. Și filmul e bun.

În rest slab anul ăsta, precum industria de profil. Iar faza cu prezentatoarea care ia și premiu, brrrrrrrrrr.

Rămâne să vedem dacă va apărea ceva interesant pe lista de Oscaruri, deși nu cred.

La câte filme de Crăciun te poți uita?

Am încercat, zău, să intru în spiritul Hallmark & Netflix, dar de pe la al patrulea în sus, m-a apucat greața de sezon :)) Nici măcar faptul că din iarna aceasta au apărut actorii afro-americani ca personaje principale nu a reușit să-mi crească interesul pentru zăpadă, brazi, decorații, concursuri, iar decorații…. 

Așa că am dat-o pe seriale și cărți cu buhuhu:

Dirty John, un serial despre un nene plecat cu biscuiții. Connie Britton e perfectă pentru rol. 

The Romanoffs, sau ce ar fi fost urmașii Romanovilor în zilele noastre. Sunt niște faze atât de stupide în unele episoade că presimt că prinde și sezonul 2.

American Gods, Neil Gaiman, am preferat să citesc cartea, că m-am uitat la trailer sau am încercat primul episod – nici nu mai știu – și am regretat. Dacă te ții de firul logic, no bine, mai treacă-meargă. Altfel e plină de bullshit metafizic :))) Îmi și imaginez un book club care începe cu tradiționalul: ce credeți că a vrut să spună de fapt autorul când și-a intitulat personajele Shadow și Mr. Wednesday? 😀

The Outsider, Stephen King, care o să fie ecranizată de HBO. Îl iubesc pe nenea King de când eram în liceu. Este totodată super haios de urmărit pe twitter, ceea ce este o realizare dacă ne gândim ce vârstă are 🙂 Până de anul nou sper să o termin 🙂

Tu la ce te uiți sau ce mai citești zilele ăstea? 

Nominalizările la Globurile de Aur

După cum mă așteptam A Star is Born și Bohemian Rapsody, plus niște negrii, o Mary Poppins se întoarce (pregătiți-vă că la anul reînvie și Friends :D) și încă vreo câteva pe care nu le-am văzut și/sau citit review-uri. La seriale e funny de tot. Adică Julia Roberts, Michael Douglas, Antonio Banderas, Hugh Grant. Suuuuuper funny.

Dedicația, darling, este pentru cine a văzut BR de 2 ori și mai vrea o dată ❤

La ce ne mai uităm acum că a dat zăpada :)

Prea multe posibilități, nu-s, dar orice ați face nu ratați Bohemian Rapsody 🙂 Cu toate inadvertențele din film, este o lecție de istorie, de a înțelege muzica și lucrurile pe care le avem în momentul de față și pe care nu știm să le apreciem. Ca de exemplu prezervativele și organizațiile care fac prevenție anti HIV în pofida muiștilor cfpiști. Malek este surprinzător, iar muzica… no bine, Queen, ce să mai discutăm 🙂 

Și apropo de muzică, a mai apărut un documentar despre Whitney Houston și se pregătește un film despre John Elton (dar nu a crăpat încă… mai are timp până în mai anul viitor :)) ). 

A Star Is Born are o coloană sonoră foarte mișto și Lady Gaga are un abdomen de invidiat. Este a patra variantă a filmului, care a apărut inițial prin anii 30. Versiunea din 54 este cu Judy Garland, iar cea din 76 cu Barbra Streisand. Merită văzute toate, mai ales că muzica e diferită 🙂 Pentru muzică, nu pentru alcoolist…

Bel Canto este inspirat din criza ostaticilor din ambasada japoneză din Lima, din anii 96-97. Un pic de sindrom Stockholm combinat cu să învățăm ce face CICR 🙂 Destul de suprarealist pentru vremurile actuale în care cu o dronă și un mobil ai rezolvat în 24 de ore orice criză :)))

Crazy Rich Asians sau cum asiaticii au luat cu asalt Hollywood-ul 🙂 Vine la pachet cu trupele sudcoreene care s-au cocoțat în Billboard ca răspuns la manelele latine și afroamericane. (Da, dacă vreți muzică, nu zgomot, vedeți Bohemian :D) 

No bine, ajunge că trebuie să mai și muncim :))

Filme și seriale, până începe sezonul de toamnă

Două seriale britanice de la BBC1, că trebuie să exersăm accentul de UK, până mai sunt în UE 🙂 Press e chiar drăguț, despre redacțiile în care se făcea presă odinioară și lupta cu zona digitală și presiunea pentru creșterea vânzărilor, lupta contra falimentului, din ăstea. Nu căutați asemănări cu presa locală, că veți fi dezamăgiți. Bodyguard, este un thriller cu un nene ieșit din armată cu ptsd și ajuns să lucreze ca bodyguard pentru ministra de interne, pe care toată lumea vrea să o kilărească – eu sper să aflăm la final că bodyguardul este de fapt creierul operațiunii, că altfel o să fiu dezamăgită maxim :)) 

Destination Wedding e un fel de comedie cu doi proști, care se întâlnesc în drum spre o nuntă și care la final rămân împreună. O oră jumăte de chin, cu replici absurde și un stil care aduce aminte de trilogia Before Sunrise, dar care nu se ridică la nivelul ei. De vizionat în lipsă de altceva, după ce ai băut vreo 2 cocktailuri 🙂 

Sau mai bine vă uitați la Ocean$s Eight 🙂 Toată gașca este de muieri, cu excepția unui tip care este omul negru (feministele atacă și marchează decisiv :))) ), Clooney apare doar într-o poză – ce păcat! – distribuția este politically correct și una peste alta, este logic de la început până la final și cât se poate de ușurel. Nu este How to steel a million, dar relaxați-vă că nu cred că avem șanse să mai vedem filme de calitatea asta în următorii zece ani…

Book Club este alt film ușurel și ok, cu actrițe la vârsta a treia, care arată fabulos și cu Jane Fonda. Mda. În altă ordine de idei Mariah Carey are cântec nou, că bănuiesc că a rămas fără bani de curățat piscina 🙂 

Mai am pe lista Yellowstone, ceva western cu Kevin Costner din care am văzut vreo două episoade și Mamma Mia, continuarea filmului din 2008.