Începe să ne lase infrastructura

Săptămânile trecute, pe când încă era călduț ziua și cu plus noaptea, s-a spart o conductă de apă, undeva la limita între grădina blocului și trotuar. A durat juma de noapte și încă juma de zi să repare conducta și să avem apă în bloc. Zilele trecute m-am trezit dimineața, ioc apă. Băieții reparau la conductă, în zona trotuarului. Acum putem specula că nu au făcut tot ce trebuia prima oară sau că pur și simplu conducta a pușcat un metru mai jos… Aștept să văd dacă următoarea săpătură va fi pe carosabil și ne lămurim…

Țevile de apă din bloc se strică regulat, dar n-am auzit de niciun proiect de investiții pe tema aceasta. Da, țevile de la racord în casă sunt proprietatea asociației de proprietari, dar, precum la anvelopare, dacă vrei să eficientizezi domeniul, vii cu subvenții pentru investiții și alte instrumente.

Blocurile din România au durată de viață de vreo 50 de ani, din câte am priceput eu. Asta înseamnă că orice este construit înainte de 1970 ar trebui să intre într-un proces de evaluare – ați auzit de așa ceva? Că eu nu.

Cât despre investițiile lui Electrica, blocul meu se pare că a fost printre fericiți, deși eu am rămas cu multe semne de întrebare vis-a-vis de calitatea lucrărilor. Prietena mea s-a trezit anul acesta cu o lucrare similară, de mutat contoare pe hol și a înjurat nonstop subcontractorii și modalitatea de lucru netransparentă. Dar nu este suficient doar să muți contoare. Ce facem cu viitoarele parcări de reședință electrice? Va duce rețeaua? Dar cu penele de curent regulate din zonele rezidențiale din jurului Brașovului?

Cei din Sibiu se plâng că Electrica Brașov îi sabotează, lucru care înseamnă pierderea investitorilor – sibienii nu sunt tot plătitori? Ei nu merită buget de investiții? WTF???

Poate de anul viitor începem să dezbatem și acest domeniu, pentru că fără infrastructură nexam viață modernă.

PS: SPLT sapă în altă zonă a blocului, a decopertat o parte din carosabil și l-a lăsat descoperit, ca să poată bloca cu succes circulația în zonă. Că așa se lucrează (încă) în România.

Să ne mutăm la țară, ep. 2020

Brașovul este unul din județele dezvoltate ale țării, bașca beneficiază de o imagine bună în rândul românilor, drept urmare este (și va fi) destinație pentru cei care vor mai bine (un concept care cunoaște în practică variate definiții). Din rândul celor care vor să vină la Brașov, unii vor prefera zona adiacentă, care în momentul de față se împarte în comune & sate de diferite dimensiuni și ceva orașe/municipii care sunt un fel de comune puțin mai aglomerate și cu ceva blocuri; sau altfel spus, în zona metropolitană și restul județului. În vremurile actuale cu covizi, telemuncă, wifi ieftin, poluare, mâncare bio etc. mutatul la țară este un concept atractiv.

Totul bun și frumos, până dăm nas cu realitatea. De exemplu Râșnov, care e oraș, nu țară, beneficiază deja constant de pene de curent. Adică degeaba ai și tv, chiar dacă nu ai tabletă, că școală la distanță pentru prunc nu vei avea. Și la un moment dat ți se încălzește și berea… 🙂 Am dat exemplul Râșnovului, dar am văzut comentarii similare și prin alte locații limitrofe Brașovului. Bănuiesc că intuiți cauza: infrastructura nu face față dezvoltării numărului de consumatori. 🙂 Subiect despre care nimeni nu suflă nici pâs.

Apa și canalizarea: necesare, normal, doar că nu sunt peste tot. 🙂 Dar e ok, sunt niște tutoriale pe youtube, cum să-ți faci singur. 😀 Deși – sărim și în județul vecin – satele din Sibiu nu au mai avut apă la robi în vară, din cauză de secetă + grădini + prea multe piscine… 😛

De asfalt pe toate ulițele… poate dacă se muta George la CJ. 🙂

Acum poate sunt persoane care preferă pietrele și noroiul, pentru că sunt eco și te ajută să te integrezi în natură.

Dar jur că aș participa la un cămin cultural la un brunch, la un schimb cultural cu foști locuitori de capitală, proaspăt mutați la sat, francezul din Cobor și băștinașii locali. O să fie un deliciu. 🙂

Lăsând gluma deoparte, aștept cu interes să văd cum va arăta “la țara” din jur în anii următori.

Sistematizare (prin Poiana Brașov)

Trotuar doar pe o parte, pentru anorexici. Trotuarul de pe partea opusă este pistă pentru două biciclete. Anorexice și ăstea. Se vede că nenea cu bicicleta merge de fapt pe carosabil și pista e folosită pentru agrement, nu pentru transport. Restul e pentru mașini și urși.

Nu văd cum poți să îți lași mașina în Poiana Mică și să te deplasezi cu alternative când de fapt infrastructura spune cu totul altceva.

Ploicica de vară

Ca în bancurile cu John: sir, am o veste bună și una proastă. Începe cu vestea bună, John. Anul ăsta nu e secetă. Și cealaltă? Ne-am inundat iar. 😀

Cum-necum starea vremii nu ține cu edilii orașului verdedevisșidepoveste. Practic the big boss ne-a asfaltat străzile și a refăcut canalizarea, astfel încât în zonele cu probleme să nu se mai facă lacuri. A ținut figura la o ploaie, la a doua parcă-parcă și la a treia, surpriză, s-a făcut piscină.

Acum pot fi mai multe explicații: lucrări de proastă calitate, canalizarea e doar pe hârtie sau, și tind să cred că asta e cel mai realist, oamenii au planificat plecând de la media ploilor trecute și nu au luat în considerare modificarea climei (climate change, Greta numai tu ești de vină!!! 🙂 )

Probabil ca va trebui să investim curând și în niște bărci… Sau poate lopeți, că s-ar putea să vină dealul pe noi…

Ne luăm toți mașini electrice și le încărcăm la…?

La noi în familie, weekendul e pentru mâncat împreună și filozofat despre starea orașului. Da, știu, din cauză că nu ne uităm la tv, nu avem alte chestii mai bune de discutat, sorry. 🙂

Ultima oară când ne-am văzut, subiectul de discuție au fost mașinile electrice. Dacă trendul actual se va menține, asta înseamnă că va trebui să schimbăm mașina actuală cu una electrică. Din motive de mobilitate, transportul în comun este o soluție parțială și nu pentru toți membrii familiei. Nu discutăm despre prețul prohibitiv al unei mașini electrice sau despre faptul că producătorii nu au cum să acopere o creștere masivă, ci despre unde vom încărca mașina…

În iulie 2018 erau înmatriculate în județul Brașov 252111 autovehicule, din care vreo 88000 sunt în municipiu. În februarie 2018 erau 346 hibride și 9 electrice. (Statistici luate din articole de pe net).

Cu siguranță cifrele au mai crescut, dar dacă ne raportăm la ele și presupunem prin absurd că mâine 10% din proprietari își schimbă mașinile actuale cu unele electrice, avem 9000 de mașini care trebuie încărcate (zilnic? de 2 pe săptămână? etc.). Autonomia unei mașini este între 200-400 km și o încărcare durează măcar jumătate de oră (dacă ajută priza/mașina) până la 12 ore (Cu 40 kWh, echivalentul unui “plin” parcurgi între 100-300 km). Cel puțin atât am priceput eu din ce am citit.

În orașul de vis și de poveste poți să numeri pe degete punctele de încărcare: în parcarea etajată de la spitalul militar, pe bd. Eroilor, la Kaufland pe Avram Iancu, Carrefour în Steagul și Coresi. Mai sunt niște puncte, 2 în Poiană și încă vreo câteva prin oraș, la hoteluri și ceva firme private. Probabil vor apărea curând și prin benzinării.

La Kaufland:

“Cel mai important beneficiu pentru utilizatorii de vehicule electrice este posibilitatea de încărcare în regim fast charge (0-80% din capacitatea bateriei în mai puțin de 1h). Stațiile deservesc toate tipurile de vehicule 100% electrice și hibride plug-in, atât pentru standardele de încărcare rapidă (CHAdeMO și CCS) la o putere de maxim 50kW, cât și pentru încărcare în curent alternativ (type 2) la o putere de 22kWh.”

No bine, în prezentarea bugetului pe anul în curs apar 32 de stații de încărcare – nu știm unde vor fi ele, dar mă îndoiesc că ar putea acoperi 9000 de mașini. Asta presupunând că vor deveni și realitate, căci prin 2018 Primăria se lăuda că va construi în anul următor 17 stații în 7 locații (există doar 2 locații realizate!).

So, rămâne întrebarea: le încărcăm la…?

Mă întreb dacă avem vreo șansă la pasaje subterane moderne

După cum știți, în Centrul Civic există 3 pasaje subterane; unul în capătul lui Victoriei, al doilea sub giratoriul cu Iuliu Maniu și 15 Noiembrie și al treilea (care este cel mai praf) pe 15 Noiembrie, puțin mai jos de biserica de lemn.

Toate sunt private, deși dacă nici aceastea nu sunt zone de infrastructură de importanță pentru municipiu care ar trebui să fie în administrare publică, nu știu ce altceva ar trebui să fie…

De aici știm că cel praf a fost scos la licitație acum 3 ani de Tunele SA, dar mă îndoiesc că s-a vândut, că ultima oară când n-am avut încotro și am trecut strada pe acolo am făcut exerciții de respirație să nu-mi pice tavanul în cap (by-the-way ar fi trebuit închis cu totul, fiind un soi de șantier bun doar de filmat filme horror cu urmașii lui Dracula). Așa arăta azi de dimineață.

Al doilea a suferit în ultimul an (sau doi ani???) un soi de renovare (eu aș zice spoială, dar na, ce știu eu…), dar au rămas aceleași magazine semi-comuniste și culmea spațiului mic, pe jumătate din el au apărut stative cu haine, că la un moment dat nu puteau trece 2 persoane una pe lângă alta pe culoarul rămas (of course, ISU nu circulă decât cu mașina). Momentan supraviețuiește din fornetti vândut muncitorilor care construiesc AFI, rămâne de văzut ce va mai rămâne din magazine după deschiderea mallului.. Azi, la una din ieșiri picura apa în capul trecătorilor, dintr-un panou din asta renovat, care deja e ruginit… și încă nu a început sezonul de frig…

Cel de pe Victoriei are cea mai mare îngrămădeală de chiriași comerciali pe metru pătrat, pentru că este alimentat de banii angajaților de la finanțe. Presupun că va suporta mai ușor impactul mallului, dar rămâne de văzut. Nu discutăm de faptul că ventilația este super slabă și mirosurile sunt super cool, bine că nu ne cade nimic în cap…

Frumos ar fi ca pasajele să fie renovate, aerisite și să poată fi folosite și de seniori/ persoane cu dizabilități șamd. Că, să fim serioși, rampele acelea sunt doar ca să existe pe hârtie.

În momentul de față există un proiect pentru un pasaj similar în zona 3 alimentare – tot în centrul civic, dar în celălalt capăt, la intersecția cu Zizinului și Toamnei, ceea ce ar fi super ok. La fel se mai poate face unul în zona CEC-ului. Sau la Onix. Sau la gară… (stai că aici se face hobanatul vieții!)

Ideea este că pasajele sunt ok pentru fluidizare și sincer, aș prefera să cobor în subteran decât să-mi fie frică nonstop pe trecerea de pietoni. Doar că mi se pare absurd să luăm în discuție pasaje noi până nu suntem capabili să le gestionăm pe cele actuale. Ce facem dacă construim unele noi și în 3 ani sunt praf???? Că suntem incapabili să bugetăm bani pentru ele??

Cineva prin biroul arhitectului șef mai gândește chestii și în perspectivă pentru oraș???

Infrastructura din Românica

Este frumos rău prin tărâmul magic dacic, curge numai lapte, miere și rapiță (știți voi, pentru selfișoare) și infrastructura duduie. Ca de exemplu am căutat juma de zi un mijloc de trasport public pentru a ajunge din centrul țării undeva prin sud-vest. Că doar acu’ 10 ani mergeam cu trenul și/sau autobuzul și existau variante și rute și toate cele. Ieri n-am găsit nimic. Ba pardon, o variantă de tren care făcea juma de zi și un autocar. Către Viena. Serios. Am dat search cu Deva, mi-a arătat Viena. Am dat search cu Herculane, surpriză, tot Viena. :)) Mi-a fost frică să mai caut și Timișoara, că doar știm că algoritmul ne citește și subliminalul… 😛 Motiv pentru care voi merge cu mașina. Ca un cetățean eco-responsabil care sunt.

(Mișcați-vă curul la alegeri, că ne îngroapă jegoșii ăștia cu totul!!!)

Atenţie, cade tavanul!

Tavanul cade de vreo câţiva ani şi după cum arată în prezent, în curând se va prăbuşi cu totul, inclusiv cu şoseaua de deasupra. Da, despre pasajul din centrul civic este vorba, cel din dreptul Registrului Comerţului. Nu ştiu cine este proprietarul – primăria/ altcineva??? – dar zona este pericol public. Mă întreb cine trebuie să crape ca să se renoveze?????

By the way, pasajele sunt şi adăposturi de protecţie civilă, că tot a făcut ISU ditamai rahatul de exerciţiu – măcar ăştia ar trebui să fie mai proactivi, că au de bifat anual planul de protecţie civilă….

Am rezolvat toate problemele țării, mai puțin buda din curte…

Mai puțin de jumătate din populația țării are acces la canalizare, în timp ce două treimi din românii care locuiesc la țară au toaleta în curte. Asta este statistica oficială aproximativă, de prin știri. Anul 2016. (Mi-e groază să citesc toate datele INS, sincer…)

Zilele trecute am văzut un început de serial a cărui acțiune avea loc în 1910, în America și în care tânăra profesoară sosită prin ceva sat își face curaj să folosească buda construită la ceva distanță de casă. 1910, da?! Buda era identică cu una pe lângă care tocmai am trecut în drum spre Brașov, ieri – alaltăieri, construită în mijlocul unui câmp, în care mai erau două porți, destinate, probabil, jocurilor de fotbal din liga z – că habar n-am ce neam de competiție oficială ai putea juca în asemenea condiții. Extrem de artistică imaginea, ar fi meritat o fotografie. În ramă, de trimis tuturor parlamentarilor României. No bine, ce pretenții să ai de la un islaz, aer condiționat, dușuri și frigider cu sucuri izotonice? :))) Păi stați, că situația nu-i mai roză nici prin sate și comune! Adică în ditamai localitățile țării, indiferent de regiune, oamenii se cacă în buda din spatele casei. Sunt curioasă 1, dacă mai au postere cu gagici dezbrăcate pe ușă și 2, dacă bate wifi-ul până acolo, pentru a beneficia de o experiență unică și de neuitat…

Serios, cred că-s cel mai nașpa turist al țării – am străbătut 1800 de kilometri în aproximativ două săptămâni, și singurele lucruri pe care le-am observat sunt legate de infrastructură. Au sau n-au gaz, au sau n-au apă curentă și toalete în casă – și oare spală cu mâna sau cu mașina de spălat??? (lol), au plăcuțe pentru turiști sau birouri de informare sau semnal full la telefon. Cu toată sinceritatea, situația nu mi s-a părut prea roz, chiar dacă în rural se construiește în draci, mare și impunător, cam prin toate zonele țării – apropo de asta, cred că trebuie să redefinim conceptul de sărăcie, ocazie cu care să facem o listă musai cu standarde minime de îndeplinit pentru orice localitate, că eu nu înțeleg cum poți să îți construiești ditamai căsoaia, dar să ai drumul cu cratere de nu trec decât vaca și căruța prin ele… Apropo de asta, tind să cred că mai toți oamenii plecați la muncă prin alte țări și-au băgat banii în ciment, în detrimentul educației sau al altor lucruri (generalizez, of course, dar dacă aveți alte exemple mă puteți contrazice), deși puțini se vor întoarce acasă și încă și mai puțini își vor face un business pe spatele construcțiilor. Construcții care-s mai greu de gestionat – mai greu de încălzit, mai greu de spălat geamurile blabla, dar care-s făloase, că deh, a mea trebuie să fie mai mare decât a ta (și de multe ori și mai chicioasă…)

În altă ordine de idei cred că este nevoie să facem planificări pe termen lung, nu doar pe 3-5 ani, că ajungem să băgăm bani în investiții care fac mai mult rău decât bine – vezi cazul Mărginimii Sibiului, unde rețeaua de apă inagurată de câțiva ani nu mai face față, drept urmare apa este cu rația. Că deh, nu știa nimeni că zona este full de turiști și în expansiune atunci când a gândit investiția…

Nici nu cred că trebuie prea mult creier, doar puțină imaginație, la fel de puțin research – științific și mult bun simț.

Undeva prin vârf de deal, prin apropiere de Onești

Undeva prin vârf de deal, prin apropiere de Onești

 

Brașov, viitoare capitală culturală??

Facem abstracție de faptul că în Brașov cultura este frumoasă, dar cam inexistentă :)) Măcar trebuie să apreciem ambiția celor care s-au format în grup de inițiativă… Turiștii care ar veni în Brașov pentru multitudinea de evenimente culturale au nevoie de infrastructură pe măsură. No bine, să vă zic eu vreo două de infrastructură: în acest moment, în tot parcul Tractorul nu există nicio toaletă publică!!! Patinoarul este bineînțeles închis, iar barul de lângă nu are nicio notă cum că ar fi deschis și free of charge pentru tot omul care dorește să își rezolve problemele urgente. Unica soluție sunt toaletele din gară – două, mici și prăpădite, unde intrarea costă 1,5 lei! Iar dacă ai nimerit în același parc în luna aprilie și îți este sete, țeapă, căci cișmeaua funcționează probabil doar între iulie-august…