Despre piețe

Am început să scriu despre piețele din Brașov la începutul lui septembrie; în octombrie am aflat că de fapt situația este muult mai tristă, cam la nivel de început de ani 2000, cu comercianți care nu plătesc taxe de tarabă, căci ele intră în buzunarele cuiva. Și noi discutăm de ozn-uri… Voi vă dați seama?

Las aici câteva idei, până nu mă demoralizez cu totul.

Piețele locale agroalimentare din Brașov au nevoie să fie aduse la nivelul anului în care trăim, pentru că sunt rămase cam în urmă.

În primul rând nu este ok ca în 2021 cei care vând în piață să moară de cald vara și de frig iarna. Spațiile ar trebui regândite, reconstruite și recompartimentate, cu aer condiționat, căldură, toalete vizibile, etc. Inclusiv din punct de vedere al aprovizionării – acces auto, parcări șamd.

În al doilea rând, poporul local cere diversificarea acestora. În momentul de față avem piețele clasice, care funcționează pe tot parcursul anului, cu halele deschise și iarna (că pe tarabele de afară nu prea ai ce să găsești), însă ele nu acoperă toate cartierele orașului; sunt zone în care se pot construi piețe noi; sunt zone în care putem avea piețe care funcționează în anumite perioade ale anului – piața de sâmbătă sau piața de toamnă.

Apoi, în anul 2021, când cerșetorii se plătesc cu cu cardul (în Suedia) este cam stupid să nu poți plăti cu cardul marfa din Brașov. Și să nu primești bon fiscal. Și proveniența mărfii să fie scrisă pe cartoane cu markerul… Ca să nu mai discutăm de clasicele: nu vindem doar o bucată/ nu puteți alege marfa/ la prețul ăsta vreți și calitate/ vă punem cel puțin un produs stricat etc.

În ce privește vânzătorii, știu că toată lumea visează producătorii de odinioară, dar să fim serioși, ei sunt oale și ulcele. Dar putem avea un mix de producători locali, care vând direct, brokeri care vând în numele unor producători locali și comercianți. Pentru asta însă serviciul piețe trebuie să facă mai mult decât licitații de mese, adică să aibă în echipă și post de buyer. Și să lucreze cu Direcția de Agricultură și ce alte instituții mai există pe zona asta. Dacă tot vrem să promovăm produsele locale, verzi, bio, sustenabile, etc.

Piețele sunt în directă competiție cu tot ce înseamnă magazine, dacă nu le modernizăm, la un moment dat vom rămâne doar cu amintirile.

Faptul că niște angajați prinși cu chitanțe netăiate nu au fost dați afară și șefii de piețe sunt mutați din stânga în dreapta nu sunt decizii care să încurajeze performanța. Piețele trebuie să aibă sistem de camere video, soft informatic, care să nu permită fraude și personal calificat. Gândiți-vă că în momentul de față sunt promovate inițiative private gen Romo sau Shopron în detrimentul renovării halei din fostul Universal. Sunt 5 piețe și tarabele cu textile de la Piața de Miercuri, nu-s nu știu câte entități…

Ah, da, și o tot dăm în sus cu orașul verde, dar în toate piețele primești pungi de plastic pentru fiecare produs cumpărat!!!!

Ultima, site-ul serviciului este înfiorător, chiar dacă pe el au apărut ceva prețuri săptămânale – oricum în piață prețurile fluctuează de la o zi la alta.

Se pot face multe. Dar oare se și vrea? 🙂

Update #10 coronavirus

Azi au fost peste 10 mii de cazuri, de luni avem un lockdown mai ușurel, în ideea în care se speră salvarea alegerilor de la începutul lunii decembrie, despre care eu am dubii că se pot desfășura în acest moment. Dar no, vedem.

În continuare instituțiile statului comunică prost și foarte prost, chiar dacă măsurile sunt binevenite, cel puțin o parte din ele – sunt atâtea semne de întrebare cu acest virus, că orice strategie fără acces la date concrete este un bullshit evident, indiferent cât de specialist ai fi.

De ce nu suntem capabili să comunicăm? Nu avem cum, pentru că din primăvară și până acum nu s-a întâmplat nimic în politica de cadre a statului român. Ne este frică să dăm oameni afară, lucrăm cu voluntari, dar voluntarii au limite, din punct de vedere al responsabilităților și nu sunt decidenți, și contează două lucruri înaintea patriei: să ne salvăm fundul propriu și să salvăm partidul din care facem parte. Fac o paranteză, Bob Woodward în ultima lui carte povestește cum responsabili din cabinetul lui Trump au strâns din dinți și au rezistat cât au rezistat, luptând cu dobitocul planetei, pentru că scopul funcționarului este serviciul public și patria. Sper că înțelegeți diferența de filozofie, pentru că de la ea pleacă decizii care ne afectează pe noi toți.

Din această cauză, a proastei comunicări, se întâmplă simultan mai multe lucruri: nivelul de încredere al populației față de stat se duce gradual în cap, proliferarea tâmpiților pe rețele sociale (chiar mă gândeam unde au dispărut cei cu fake news de la începutul pandemiei, se pare că sunt bine sănătoși, toți :D), prea multă informație din cauza căreia nu mai știi ce trebuie să respecți și ce nu, așteptări nerealiste față de comitetele locale și județene de urgență, creșterea stării de nervozitate, că de stres, oboseală și anxietate nu mai zic. Una peste alta, societatea zice că pandemia este gestionată prost și că măsurile nu au logică.

Lucruri care sperăm să ajute, chiar și cu întârziere: Corona-forms, aplicația de monitorizare și comunicare cu persoanele pozitivate, care este funcțională de câteva zile, chiar dacă s-au trezit oamenii cu sms-uri aiurea (eu am primit sms ieri de la poșta din Craiova să-mi ridic coletul, deși nu aștept nimic și nu stau în Craiova 🙂 ). Implicarea voluntarilor în call-center-uri, deși, la câți itiști avem în țara asta, cu impozite suportate de stat, am fi putut avea un chatbot, ca să folosim voluntarii la altceva.

Lucruri care nu ajută: un exemplu concret din Brașov, doamna Vecerdi Cristina, proaspăt aleasă consilier local, dar care toată luna va face campanie pentru deputat/senator/whatever, deși semnează ca șef de secție UPU Brașov, pe planificarea gărzilor, pe site la județean. No bine, cum vă imaginați că poate o persoană să facă și pe doctorul în situația actuală de criză, și pe consilierul local, cu comisiile aferente, și campanie electorală, și să performeze optim în toate cele? Și care credeți că va prima, activitatea din spital sau politica?

Cât privește măsurile, da, sunt discutabile, pentru că membrii guvernului au spus inițial că nu le vor lua, după care s-au sucit într-un timp scurt și pentru că se comunică tardiv sau deloc motivele pentru care s-a luat tocmai acea măsură.

Exemplu: se sistează pentru 30 de zile piețele închise, dar mall-urile rămân deschise. Comentarii cum că producătorii din piețe sunt discriminați. Arafat comunică astăzi că este vorba de spațiile închise, cele deschise fiind permise (cred că e clar de ce) și că piețele funcționează majoritar cu cash, deci, contact fizic, deci risc crescut pentru infecții versus plăți cu cardul, cum se întâmplă în supermarket. Buuun, nu comentez de faptul că în piețe nu prea mai sunt producători, ci doar comercianți și speculanți, dar, hai să vedem ce știm din observare directă, trecând prin piață, de mai multe ori, anul acesta: comercianții aproape toți nu au purtat mască, aglomerația este zilnică, clienții sunt mulți din grupa de risc, măsuri gen termometru și limitat număr de persoane nu au existat decât pentru una-două săptămâni. Piețele din Brașov sunt administrate de stat, respectiv serviciul din Primăria Brașov. 🙂 În plus, câți comercianți ați auzit să ceară măsuri de securitate sau implementarea plății cu carduri? Exact.

Exemplu: nu se mai poarte circula pe timpul nopții, o fi virusul neam cu vampirii? 🙂 Concluzia oarecum logică este că se dorește limitarea petrecerilor publice și private. Păi tinerii merg mai repede la party. Da, dar când rămân fără băutură nu mai pot ieși pentru refill la nonstop… eh, o să cumpere mai repede, de abia învață organizare… Nu există legislație pentru verificat petreceri private. Ba există, dar trebuie să facă puțină gălăgie. 🙂 Personal cred că asta e genul de măsură care ne pregătește pentru lockdown total, ne place sau nu.

Ce facem cu școlile? Eu sunt contrariată de ce folosim închis, când școala este online… Subiectul acesta este o telenovelă adevărată. Dacă e să ne bazăm pe ce studii au făcut alții, copiii de vârstă mică ar fi ok să fie în comunitate, asta ar însemna creșe și eventual grădinițe. Statul zice că ține creșele deschise, deși în Brașov s-au închis, dar grădinița nu. Școlile sunt online, dar afterschoolul e permis ( că lucrează cu numere mici? ca să ajute părinții? ca să nu îi kilărească economic?? nobody knows…). Frumos ar fi fost să vedem ce spun cifrele și care este specificul față de alte țări europene și sigur era mult mai logic, chiar dacă lumea contesta decizia.

Ultima, luați în considerare că economic vorbind, statul va trebui să protejeze acele părți sau entități care sunt considerate cheie și fără de care această construcție socială de-a noastră se va prăbuși. De asta vom avea fabrici, rețele mari, companii mari etc. S-ar putea să nu coincidă cu interesul nostru individual, dar într-o stare de criză, nici nu are cum. De asta e bine să gândim un pic în perspectivă.

Ceea ce voi face și eu, dar să scăpăm de Trump înainte. :))