Uite de ce ne trebuie prevenție la dezastre

Dacă v-ați îngrozit de imaginile cu localități rase de inundațiile de la nemți/ olandezi/ belgieni + județul Alba, no bine, de luni încolo vin ploile. Așteptate ca pe pita caldă berea rece de la gheață, prin bv…

Dacă încă vă așteptați ca vremea să își revină la modul general, am o veste proastă pentru voi. În fiecare an următor se vor bate noi recorduri de temperaturi idioate și evenimente meteo neașteptate. Discuțiile în acest moment sunt absurde, singurul lucru care trebuie să ne consume energia este ce facem ca să prevenim un dezastru și mai mare. Și aici lucrurile sunt destul de simple, științific vorbind: reducerea emisiilor de carbon – și vom vedea tot felul de măsuri care nu ne plac – și o pregătire mai bună pentru dezastre – unde suntem deficitari big time.

Faza e că prevenția asta este o activitate super plictisitoare. Practic an de an verifici logistica și faci exerciții, pentru ca atunci când are loc dezastrul mușchii tăi șocați să știe ce să facă și să și facă. Nu e nimic spectaculos, decât rar; nu merge să pui poze pe insta, nu e cu alcool și droguri, bașca trebuie să ștergi de praf echipamentele și să le verifici dacă nu au expirat; și nici nu merge cu acatiste și cu conspirații. Ba în plus trebuie să înveți cum e cu ordinea și disciplina, două concepte care par a fi pe cale de dispariție. Pregătirea pentru dezastre este un lucru pe care trebuie să îl știe majoritatea oamenilor, nu doar o gașcă de voluntari și va face diferența între zonele care vor prinde vremea aia mișto din 2050 și celelalte.

ISU și copacii, încălzirea globală și tornadele

Încep cu o paranteză: din întâmplare am ajuns azi pe la ISU Brașov; când am întrebat de o adresă de email, mi s-a răspuns să vin cu hîrtia la registratură. 🙂 Amuzant, știu.

Din câte am citit/văzut, episodul de ploaie înghețată din capitală s-a lăsat cu mulți copaci rupți. Oamenii au sunat la 112 și l-au dat peste cap, motiv pentru care ro-alertul a trimis un mesaj cu indicația de a apela serviciul doar dacă sunt victime umane.

Acum, să zicem mersi că nu a fost cutremur 🙂 Chestia e că nu poți să ai pretenția de a avea un 112 care e apelat doar în x situații extreme, că o fi frumos pe hârtie, dar viața reală nu așa funcționează 🙂 Cum s-ar fi putut întâmpla mai eficient: ca 112 să trieze apelurile rapid și să le retrimită către serviciul de urgență al primăriei capitalei (spuneți-i cum vreți voi), care să marcheze în timp real copacii pe o hartă, pe site-ul primăriei și care să se ocupe de rezolvat situația pe teren. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Concomitent cu informații date oamenilor prin presă + social media. O fi greu oare să se întâmple asta????

Faza e că episoadele de vreme extremă vor fi tot mai dese și atipice. Cauzate de încălzirea globală. Un termen care poate ar trebui modificat/actualizat, să-l poată înțelege și domnii guvernanți – inclusiv trumpică – că e greu să găsești soluții atunci când tu negi un fenomen.

Un astfel de exemplu vine tot din zilele trecute: mai multe tornade în Antalya. Două ture în câteva zile, una dintre ele a trecut prin aeroport și a făcut puțin prăpăd 🙂 Cred că vroia să zboare la Brașov 😉

Una peste alta, poate e cazul să lucrăm mai mult la îmbunătățirea sistemelor și procedurilor, concomitent cu educația populației.

Ro-Alert și pregătirea pentru un dezastru anunțat

Ca să putem interpreta corect eficiența viitorului sistem național de alerte care acum se află în teste, ar trebui să știm mai întâi de toate ce o fi în capul celor care au creat sistemul (sau copiat și implementat de prin alte țări în care deja funcționează). Eu nu am așteptări prea mari în condițiile în care lună de lună ne kilăresc neuronii cu alarmele vieții, pe care nici dracu nu le bagă în seamă. Dar dacă poporul a cerut și bugetul a marcat, ar fi bine să discutăm măcar despre cum putem avea un sistem funcțional.

Ce înseamnă Ro-Alert? Înseamnă mesaje de tipul Cell Broadcast, pe unde radio, trimise în situații extreme, pe telefonul mobil. Există o listă de telefoane mobile care sunt compatibile, altele care nu-s și unele care trebuie setate manual.

De exemplu la prietenii mei Orange, toate telefoanele lor Orange și Alcatel nu sunt compatibile… Frate-miu, care are un telefon luat din emag, nu a primit alertele – probabil ar trebui să le seteze automat – deși are un telefon super smart… (în timpul ăsta eu am primit vreo 3 alerte, pe care nici nu le mai citesc…)

Ce nu știm în momentul de față este cât la sută din telefoanele de pe piață pot primi alertele. Potrivit ANCOM, la finalul lui 2017 în România erau 22,4 milioane de utilizatori activi (cartele prepaid și abonamente) și 3,37 milioane abonați telefonie fixă. Știm că alertele nu intră în zonele fără acoperire de telefonie mobilă – nu știm cât la sută din teritoriu; dar ce facem cu restul de telefoane care nu-s compatibile și mai ales cu cei care nu știu să își seteze telefoanele??? Preocuparea mea este pentru rural și pentru zonele defavorizate, pentru că acolo impactul oricărui dezastru este maxim…

Și acum ajungem la setări. Pot să reduc alertele la tăcere cu excepția alertei prezidențiale (v-am zis că Trump testează FEMA taman acum în prag de alegeri mid-term? :D). Pot să scot mesajul vorbit (rezolvat). Deși, dacă scot canalele, probabil va fi liniște. Și atunci, care mai este relevanța sistemului???

Eu  nu-s foarte tehnică, dar ce înțeleg dintr-un sistem de genul ăsta este că mesajul trebuie să se propage la oricine dintr-o anumită zonă afectată, indiferent că vrea sau nu să primescă alerte, că știe sau nu să-și configureze telefonul, prin toate căile posibile. 

Până una alta, testările continuă și săptămâna asta. Și poate la final vom avea și niște statistici de la DSU????? Vorba aia, speranța moare ultima 🙂 

că tot e 4 iulie…

Unii își imaginează că sunt safe și că lor niciodată nu li s-ar putea întâmpla ceva de acest fel… sau acest fel… sau chiar așa ceva.  După cum v-ați prins, chiar dacă nu ați luat bacul, vremea e imprevizibilă, dezastrele încă nu pot fi controlate (nici măcar cele politice) așa că unica soluție rămâne educația la pachet cu un cadru legislativ actualizat, care se și respectă.