Despre piețe

Am început să scriu despre piețele din Brașov la începutul lui septembrie; în octombrie am aflat că de fapt situația este muult mai tristă, cam la nivel de început de ani 2000, cu comercianți care nu plătesc taxe de tarabă, căci ele intră în buzunarele cuiva. Și noi discutăm de ozn-uri… Voi vă dați seama?

Las aici câteva idei, până nu mă demoralizez cu totul.

Piețele locale agroalimentare din Brașov au nevoie să fie aduse la nivelul anului în care trăim, pentru că sunt rămase cam în urmă.

În primul rând nu este ok ca în 2021 cei care vând în piață să moară de cald vara și de frig iarna. Spațiile ar trebui regândite, reconstruite și recompartimentate, cu aer condiționat, căldură, toalete vizibile, etc. Inclusiv din punct de vedere al aprovizionării – acces auto, parcări șamd.

În al doilea rând, poporul local cere diversificarea acestora. În momentul de față avem piețele clasice, care funcționează pe tot parcursul anului, cu halele deschise și iarna (că pe tarabele de afară nu prea ai ce să găsești), însă ele nu acoperă toate cartierele orașului; sunt zone în care se pot construi piețe noi; sunt zone în care putem avea piețe care funcționează în anumite perioade ale anului – piața de sâmbătă sau piața de toamnă.

Apoi, în anul 2021, când cerșetorii se plătesc cu cu cardul (în Suedia) este cam stupid să nu poți plăti cu cardul marfa din Brașov. Și să nu primești bon fiscal. Și proveniența mărfii să fie scrisă pe cartoane cu markerul… Ca să nu mai discutăm de clasicele: nu vindem doar o bucată/ nu puteți alege marfa/ la prețul ăsta vreți și calitate/ vă punem cel puțin un produs stricat etc.

În ce privește vânzătorii, știu că toată lumea visează producătorii de odinioară, dar să fim serioși, ei sunt oale și ulcele. Dar putem avea un mix de producători locali, care vând direct, brokeri care vând în numele unor producători locali și comercianți. Pentru asta însă serviciul piețe trebuie să facă mai mult decât licitații de mese, adică să aibă în echipă și post de buyer. Și să lucreze cu Direcția de Agricultură și ce alte instituții mai există pe zona asta. Dacă tot vrem să promovăm produsele locale, verzi, bio, sustenabile, etc.

Piețele sunt în directă competiție cu tot ce înseamnă magazine, dacă nu le modernizăm, la un moment dat vom rămâne doar cu amintirile.

Faptul că niște angajați prinși cu chitanțe netăiate nu au fost dați afară și șefii de piețe sunt mutați din stânga în dreapta nu sunt decizii care să încurajeze performanța. Piețele trebuie să aibă sistem de camere video, soft informatic, care să nu permită fraude și personal calificat. Gândiți-vă că în momentul de față sunt promovate inițiative private gen Romo sau Shopron în detrimentul renovării halei din fostul Universal. Sunt 5 piețe și tarabele cu textile de la Piața de Miercuri, nu-s nu știu câte entități…

Ah, da, și o tot dăm în sus cu orașul verde, dar în toate piețele primești pungi de plastic pentru fiecare produs cumpărat!!!!

Ultima, site-ul serviciului este înfiorător, chiar dacă pe el au apărut ceva prețuri săptămânale – oricum în piață prețurile fluctuează de la o zi la alta.

Se pot face multe. Dar oare se și vrea? 🙂

Catastrofa de Topoliceanu

Ia auziți aici: “Același DAS care are doar 4 (!!!) angajați pentru îngrijirile la domiciliu”.

Context: Topoliceanu și adjuncta s-au dus la tv să facă planul de promovare pe anul acesta, că să aibă ce să scrie în raportul anual. DAS este Direcția de Asistență Socială.

No bine, sub managementul madamei T, care pare că este veșnică, superbul megalopolis Brașov a rămas pe rând fără angajați la centrul de noapte și mai nou la serviciul de îngrijiri la domiciliu, s-a mutat în pădure, să nu fie accesibil mai nimănui, a făcut un centru pe fonduri și s-a milogit de organizații să-l populeze cu activități, după care le-a dat afară când s-a terminat perioada de sustenabilitate, a pus pe butuci mai toate serviciile sociale din urbe. În plus ne-am umplut de consumatori de aurolac, cerșetori șamd.

Acum nimeni nu poate să performeze la nesfârșit, nici chiar eu. De asta unii dintre noi, când simțim că ne-am atins limita incompetenței luăm o pauză, că nu moare nimeni. Mai puțin madame T…

Este absolut rușinos să mergi la tv în anul de grație 2021 și să te plângi că nu ai angajați, că nu vine nimeni pe salariile tale de kkt. Dacă nu ești capabil să găsești calea legală de a rezolva problema, atunci subcontractezi maică, că așa se face în țările cu apă caldă și săpun.

N-am nimic cu fostul primar și ex-consilierii, dar ultimii ani au însemnat decăderea totală a tot ce înseamnă servicii subordonate, iar actuala administrație pare blocată în statusuri de fb. Iar domeniul social este crâncen și toți ne lovim de el la un moment dat. De asta dacă vreți să vedeți schimbări în orașuldepovesteverdeșidevis madame T trebuie să plece la plimbare!

Orașul în care nimeni nu vrea să mai muncească

Este singura concluzie de bun simț. Angajații statului, indiferent de instituție, nu vor să mai muncească în orașulcelverdedevisșidepoveste Brașov. Nivelul ăsta a depășit solitaire + dosar cu șină + informații la etajul doi care nu există.

Două exemple rapide:

1. Am pus notificare în aplicația primăriei legată de cișmeaua care nu mai există în parcul Tractorul, deși e vară, caniculă și oamenii au liber în parc, rugând să urgenteze montarea ei (presupunem că va mai fi montată, că țeava încă există). Primul răspuns a fost că există o altă cișmea, deci valea. Pentru că am insistat, cu întrebare clară, în limba română, am primit răspunsul al doilea, agramat, cu valea doi. Semnat “echipa…”, că mailurile se trimit de echipă, nu de Georgescu sau Popescu. Pentru această activitate intensă, un angajat din Primărie este plătit lunar de fraieri.

Accesul la apă potabilă pe domeniul organizat al statului aka parc cred că face parte din funcționalitățile zonei, nu este un moft.

2. Fântâna arteziană din părculețul de pe Victoriei nu va fi pornită anul acesta, pentru că oamenii din zonă sunt frustrați de consumatorii de aurolac care-și fac veacul pe acolo, drept urmare primăria și poliția locală consideră că astfel se va rezolva problema. În același timp, creierele de tinichea pesede vor parc de copchii în loc de arteziană. Vor dispărea aurolacii, cerșetorii și gândacii din zonă? Nu. De ce se strâng aceste categorii tocmai aici? Din același motiv pentru care îi găsim în preajma tuturor gărilor din lume, zonă cu trafic intens și poartă de intrare în oraș. Plus oportunități de a face bani pentru rețetele din care fac parte. Nu are nicio legătură cu arteziana, poate să fie și parc de copii – dar sincer, vreți aurolaci printre copii? Din tot discursul lipsește de fapt motivul pentru care există arteziana în zonă, care nu are legătură cu designul, ci cu poluarea. Arteziana era singurul instrument care mai purifica aerul – și credeți-mă pe cuvânt, că locuiesc în gări din 2001, zona este dezastru. Zice poliția locală că nu poate să stea nonstop în zonă… și de ce nu? E prea mult de muncă? Asta făcând abstracție de faptul că de multe ori polițiștii nici nu se dau jos din mașina de patrulare…

Cât ar fi fost e greu să mi se răspundă cu “cișmeaua p… va fi montată în 3 luni”? Dar să colectăm aurolacii și cerșetorii de pe stradă? Oare trebuie să mai plătim niște studii și niște consilieri pentru asta? Hai, că punem mână de la mână, ce draq, dacă altfel nu se poate!

Locatarii de pe Mircea vs. Casa Racoviță/Big Belly fără autorizație, ep. 5

No bine, n-au trecut decât 3 luni și un pic și primesc email de la Poliția Locală. Cităm:

“Încă de la sfârșitul lunii februarie a.c. Res Food For Soul SRL desfășura la acest punct de lucru activități (…) fără a deține acord/autorizație de funcționare. (…). Având în vedere aceste aspecte (…) operatorul economic a fost sancționat contravențional, cu amendă, iar ca măsuă complementară s-a dispus de către noi suspendarea activităților comerciale până la data autorizării.”

So, vechea firmă s-a cărat și a venit alta nouă, franciză Big Belly din Cluj. Care ce face? Lucrează fără autorizație! Manelele au fost înlocuite cu bassul – same shit, angajații fac pipi la gard – pe bune, ireal! și o luăm de la capăt…

Dacă zic că Brașovul verdedepovesteșamd este de fapt un sat fără câini, o să spuneți că sunt hateriță. Dar este ceva profund putred atunci când nu un antreprenor, ci chiar doi cred că regulile sunt pentru proști. Și când Poliției Locale îi ia mai mult de jumătate de an să verifice măsurile instituite chiar de ea, într-un control anterior!!!

Vezi ce scriam în martie – ep. 4.

Trist băbăiete…

AurolacdeBrașov, ep. 3: soluții rapide și pe termen lung

NA: #AurolacdeBrașov, precum în substanța din pungă, nu persoana.

Deformația profesională face ca atunci când dau peste o problemă, să mă gândesc la ce soluții s-ar putea găsi pentru ca aceasta să fie rezolvată. Asta nu înseamnă că am soluțiile în vârful degetelor. Dar cred că un sistem de încercare-și-eroare ar putea da rezultate mai bune decât clasicul “să așteptăm ca statul să ne rezolve problemele”.

Ce este evident pentru mine în acest moment sunt următoarele: principalele instituții publice cu atribuții în domeniu își pasează problema de la una la alta, ca pe hârtie să dea bine la raport; în realitate nimeni nu este preocupat prea tare de subiect.

Ca să nu o mai lungim, ce cred că se poate face:

Dacă vă preocupă subiectul, vă recomand ca de fiecare dată când vă intersectați cu tineri consumatori de aurolac, să reclamați acest fapt la următoarele instituții: Poliția Brașov, Poliția Locală Brașov – ambele au telefon, email, site; Primăria Brașov (pe app – raportare incidente/ tulburare liniște publică/ descrieți situația), Direcția de Asistență Socială Brașov. Sunt obligați să rezolve problema sesizată și să răspundă în maxim 30 de zile.

Cum practic 3 instituții de mai sus sunt de fapt Primăria, vă recomand să trimiteți informația și consilierilor locali, că poate nu sunt la curent cu tinerii consumatori de aurolac, să știe și ei despre problemele orașului, ca să ia decizii în consecință.

Evident că aceste sesizări nu vor rezolva cauzele problemei, dar să vedem efectele în lunile următoare.

Pe termen lung, 1) instituțiile menționate + DGASPC, CPECA ar trebui să își revizuiască documentele programatice, astfel încât să își clarifice responsabilitățile, 2) să își clarifice terminologia, 3) să construiască împreună un plan de acțiune local dublat de proceduri clare și planuri de intervenție. Nu ar trebui să ia mai mult de 6 luni partea această. Și 4) identificat cauzele consumului de aurolac la tineri și intervenit asupra lor, că degeaba îi fugărim de la gară în centru în înapoi, după care îi trimitem în canale și la țară, de unde sunt, că nu rezolvăm mare lucru.

Dacă aveți și alte idei, le ascult cu interes maxim.

Habar n-ai despre ce vorbesc? Uite aici episodul 1 și episodul 2.

-va continua –

Locatarii de pe Mircea vs. Casa Racoviță fără autorizație, ep. 4 – victorie de tură

După doi ani și ceva de adrese și sesizări, prietenii noștri de la Racoviță și-au luat catrafusele și s-au cărat. În altă parte din oraș – de aici sunt problema cui vrea, că noi suntem mai mult decât sătui de ei.

Sintetizez aici ultimul an, ca să înțelegeți că sistemul favorizează infractorii și cam atât. Am început să îi reclamăm cu Asociația de locatari din cauza comportamentelor antisociale, despre care am scris anterior. După o tură de hârtii, care presupunem că s-au soldat cu ceva amenzi la minim și/sau avertismente (statul nu a catadicsit să ne dea prea multe informații, că știți voi, gdpr & shit), omul a continuat nestingherit să facă ce știa. Cu excepția a 2 luni din pandemie, au curs party-urile fără număr. Și scandalurile. Așa că n-am avut încotro și am luat-o și noi de la capăt. Una din doamnele de la Asociație a mers inclusiv în audiență la marele șef al Poliției locale, care i-a dat asigurări că va rezolva problema. A rezolvat-o trimițând-o la secția 5 de poliție. Puteți zâmbi, e permis. În toamnă Asociația a încercat să discute cu dobitocul, care a refuzat să le arate autorizația de funcționare (pe care nu a primit-o) și i-a luat și puțin la mișto.

Din ultima tură de sesizări, una, în final, s-a transformat în dosar la judecătorie, pentru copertină ridicată ilegal, care din octombrie are termen amânat pentru aprilie anul acesta. Din celelalte, inclusiv legate de nerespectarea regulilor covid19 s-au mai ales niște amenzi/ avertismente.

Cel mai haios răspuns este din nou de la Poliția Locală, care ne-a spus în 07 decembrie că le va confisca încasările ilegale de pe octombrie-noiembrie, activitatea fiind suspendată și că ne va transmite rezultatul final al verificărilor. No bine, încă aștept. 🙂

Să recapitulăm: un SRL a funcționat ilegal, fără autorizație de funcționare și nerespectând o tonă de legi, bine mersi, din 2018 până în februarie 2021. A fost călcat de n controale, inclusiv de colegii domnului Susanu, și nimeni nu l-a închis! Știu Primăria, Poliția, Prefectura, instituțiile deconcentrate de control pe Horeca și nu s-a întâmplat nimic, decât niște amenzi probabil nesemnificative. Voi vă dați seama în ce kkt de țară trăim?

(În timpul ăsta alții din centrul Brașovului nu erau atât de norocoși, dar ce să îi faci, nu toată lumea se pricepe la sistem…)

În casa aproape lipită de bloc s-a mutat o altă firmă, care face livrări și a dat asigurări Asociației de proprietari că va respecta oreșce reguli. Vedem. Când o să am timp, poate o să devin expertă în retrocedări și construcții și procese în vederea demolării, că și așa n-am mai scris nimic nou la CV și mă simt ușor irelevantă.

Nu știi despre ce e vorba în telenovela din acest an? No bine, uite aici, ep. 1ep. 2, ep. 3.

Cum își fură singură căciula Primăria Brașov

Precum știți Primăria Brașov are un sistem de raportare incidente, prin site, aplicație și callcenter prin care cetățenii pot reclama diferite probleme de pe domeniul public, astfel încât Primăria, prin serviciile de profil, să le rezolve în cel mai scurt timp.

Sistemul are oareșce probleme, de care am mai povestit acum 3 luni aici. Deși înțelesesem că se lucrează la eficientizarea lui, eu nu văd nicio modificare (de ex. tot nu poți atașa poze pe extranet, cât o fi de greu să modifici?).

Astăzi discutăm puțin despre indicatorii de performanță și esența sistemului, felul în care se rezolvă problemele.

Luni, 15, am trimis pe app, o sesizare privind lucrarea SPLT începută pe la începutul lui decembrie, despre care m-am lamentat pe blog. După multe zile de lucrări, subcontractorii lui SPLT au acoperit conductele până la un strat de pietre și le-au lăsat așa, deși afară nu era foarte frig și nici zapadă. După care a venit frigul, deci pauză. Practic momentan trotuarul nu mai există – ca pieton trebuie să mergi pe carosabil, gardul viu este praf și, cum a început școala, mașinile parchează pe pietre.

Răspunsul a venit rapid în două zile și spune următoarele: “vă comunic că aducerea terenului la starea inițială prin asfaltare este cuprinsă în graficul de întreținere și reparare drumuri publice, asfaltarea se va executa când condițiile meteo vor permite”. Incidentul este marcat ca rezolvat.

La final de an cineva va evalua sistemul de incidente și, bazat pe exemplul de mai sus, va spune că Primăria Brașov are o rată de x% – în cazul de față 100% – rezolvare de probleme comunitare, în termen de maxim 48 de ore de la sesizarea unui incident. Se va lăsa cu tort, șampanie și felicitări. În timpul ăsta cetățeanul va scuipa în palme și se va gândi că data viitoare va vota alt primar. Dacă nu emigrează.

Niște aspecte de luat în considerare, astfel încât să rezolvăm problemele și în realitate, nu doar pe hârtie:

Numărul 1, felul în care se comunică: pe mine nu mă încălzește cu nimic că se va asfalta cândva; știam lucrul acesta și fără să raportez un incident; ce vreau să știu este când, în cuvinte cât mai simple. “Când” ar fi putut fi o dată aproximativă (lucrarea este planificată în jurul datei de 15 martie) sau o dată condiționată de vreme, dacă acesta este impedimentul (lucrarea se va putea realiza când sunt trei zile consecutive cu temperaturi noaptea de +5 grade Celsius, adică aproximativ în jurul datei de 15 martie).

Numărul 2, marcarea incidentului ca rezolvat: sesizarea aceasta este rezolvată când asfaltul a fost turnat, gardul viu pus la locul lui și zona nu mai este șantier. Practic răspunsul primit în acest caz nu rezolvă sesizarea decât parțial, ea ar fi trebuit să rămână activă până la finalizarea asfaltării. Și atunci am avea un indicator care măsoară timpul de comunicare cu cetățeanul, și altul care măsoară timpul de rezolvare reală a sesizărilor. Mult mai aproape de realitate, astfel încât la o evaluare să putem vedea ce este de făcut.

Numărul 3, incidentul acesta nu ar fi existat dacă subcontractorul începea lucrarea și într-un termen dat, cât mai scurt, schimba conductele, acoperea și asfalta. Și nu se apuca de lucrare, dacă vremea nu permitea toate cele trei etape legate. Practic aici trebuie să ajungem, la scăderea numărului de sesizări și incidente și la cetățeni fericiți și mulțumiți. Dacă momentan sunt scăpări în legislație, ea trebuie modificată cu rapiditate, concomitent cu un mesaj public, educativ, legat de principiile de bază care se doresc a fi aplicate proactiv, din proprie inițiativă, în Brașov, comunicate tuturor companiilor vizate.

Corolar la nr. 3, dacă o să îmi spuneți că nu se pot face lucrări decât ziua, că se supără cetățenii: între un șantier care durează o lună și altul care durează 48 de ore, ce preferați? Să nu uităm că durata mai scurtă a lucrării înseamnă și scăderea poluării, o problemă majoră în Brașov.

Hai că dacă nu s-a putut în 3 luni poate se poate în 6? 🙂

Angajații statului numără mailuri

Eu înțeleg să numeri emailuri și adrese generate în contextul în care faci un audit pe managementul documentelor, să vezi de unde să tai. Dar ca într-un raport anul de instituție publică, jumătate din indicatori să fie legați de hârtii generate, asta nu ne spune altceva decât că instituția respectivă se ocupă cu documentele, nicidecum cu rezolvarea de probleme. Și ca să fie totul super hazliu, angajații statului numără inclusiv câte recepții și bonuri de consum generează. 🙂

În schimb nu știm câte persoane au rămas pe dinafară din cauză că nu sunt suficiente locuri în sistemul licențiat. Nu știm nimic despre calitatea serviciilor prestate. Sau despre nevoile în continuă schimbare ale comunității.

71.383 emailuri transmise/recepționate.

90 de pagini de tragi-comedie în raportul anual al Direcției de Asistență Socială Brașov.

Respectul pentru cetățean începe cu lucruri simple

SPLT Brașov (urmașii lui CET/ Tetkron) s-au apucat de săpat pe la mine prin zonă, exact când a dat gerul afară. Inițial m-am gândit că o fi fost vreo avarie, dar tind să cred că de fapt este lucrare din planul lor de investiții, pentru că, dacă e să mă iau după gecile muncitorilor, lucrează cu subcontractori. Și creierul meu zice că la avarii și-ar fi folosit lucrătorii din dotare (sau poate greșesc maxim).

În fine, lângă punctul lor CET care bănuiesc că e funcțional a apărut săpătura numărul 1. Care nu cred că e gata nici după aproape o lună. Sau mai mult, că de când cu statul în casă nu le mai am cu timpul. Între timp s-au apucat de săpătura 2. Care nici asta nu e gata, deși au trecut vreo două săptămâni și sunt puse ceva țevi în groapa care ocupă juma de stradă și încurcă tot traficul (noroc că nu e școală).

No bine, explicați-mi mie de ce nu se poate efectua o lucrare cu modificat cinci conducte într-un timp limitat? De ce te apuci de tranșee dacă nu ai toate materialele, echipamentele și lucrătorii? De ce nu faci patru schimburi și nu termini naibii lucrarea mai repede?

Una din explicații ar putea fi că oamenii sunt plătiți cu ora, drept urmare cu cât mai multe ore, cu atât mai bine. Alta, și mai simplă, este că respectul pentru cetățean nu există în România, că dacă ar exista ca principiu primordial, o astfel de situație nu ar exista pe teren.

Nu are rost să mai spun că SPLT, serviciu din subordinea Primărie Brașov, funcționează din banii majorității aka ai proștilor cu centrale, că știm toți asta, nu?

Comunicare covid19, niște exemple

Pentru că mi-a intrat în feed un clip de la Bundesministerium für Gesundheit aka Ministerul Sănătății nemțesc, hai să vedem comparativ cum facem noi comunicare și cum fac alții, cu două exemple care mi s-au părut relevante. Luați în considerare că nebuni antibotniță șamd sunt peste tot, deci cam toată lumea se confruntă cu probleme similare.

Site-ul german, care se numește “împreună împotriva corona” are două secțiuni, ce trebuie să știi și ce poți să faci ca să ajuți. Plus o secțiune specială cu #stămacasă, cu filmulețe, inclusiv motivaționale de la vedete, personalități și influencerițe. Link aici. Formula magică este AHA (Abstand – Hygiene – Alltagsmaske), mai precis distanțare – igienă – mască. La radio, de când a dat frigul, au adăugat și aerisirea spațiilor. Nu discutăm de butoanele colorate… 🙂 Dar puteți să mergeți prin articole și secțiuni (traduceți cu google), mie mi s-au părut simple și accesibile. Există linkuri către fb, twitter, youtube, instagram, tiktok!!! și secțiuni traduse inclusiv în română (de ex. destinate lucrătorilor). Că informația trebuie să ajungă la beneficiar, altfel este irelevantă!

La noi există 6 (șase!!!) site-uri oficiale: știrioficiale, cemafac, datelazi, diasporahub, jurnalmedical, rohelp. Fac abstracție de faptul că ne place să scriem mult, că no, omul stresat sigur va înțelege rapid tona de informație… Dar n-am găsit un nenorocit de poster în format jpg, pe care să-l pot sharui și în care să scrie mare “poartă mască”, de exemplu. Există o secțiune, care se cheamă conduită responsabilă cu 15!!! recomandări – link aici – măcar dacă ar fi fost prioritizate, cu 3 chestii principale și “ar fi folositor dacă mai respecți și următoarele”… Și dacă îmi spuneți că ăstea sunt informații din primăvară, site-urile se pot actualiza, chiar și de mai multe ori pe zi. 🙂 Pe pagina de fb a Ministerului Sănătății, coverul ne informează să sunăm doar justificat la telverde, că altfel blocăm linia… alte conturi sociale nu avem active.

În Brașov știrile oficiale sunt distribuite de două ori pe zi pe fb-ul Prefecturii Brașov, la ora 13, statisticile naționale și undeva în jur de 16-17, statisticile locale. Creierul meu nu mai este capabil să citească decât 2-3-5 indicatori – total cazuri național, total cazuri Brașov și câteodată total decese național și/sau total cazuri ATI; uneori, cam rar, mă mai uit peste total teste și incidența locală. Faptul că zilnic avem o listă sharuită cu infectările din nu știu ce țară, mi se pare o irosire de resurse. Da, poate că sunt relevante aceste date, dar lasă-le pe site-ul ăla cu dateoficiale și sharuiește strict 5 indicatori relevanți, în funcție de care se iau deciziile în România sau Brașov.

Statisticile vin cu două tipuri de imagini. Cele de ora 13 sunt generate național, cu date – din nou, prea multe date, practic știu că este imaginea albastră, dar nu mai citesc nimic. Cele locale au poze generice, luate de pe net, cu text aleatoriu, cea mai generoasă variantă fiind “Respectați măsurile de protecție sanitară!”.

Coverul paginii de FB a Prefecturii Brașov este o poză cu clădirea, care ar putea fi foarte ușor schimbată cu alta cu mesaje relevante pentru situația actuală (De ex. “acoperă nasul și gura cu masca brașovene, hai, nu fi bou!”).

Acesta este coverul twitterului guvernatorului statului New York, care e și pescar, cred că s-ar înțelege de minune cu tata.

Mai toate mesajele pe acest cont oficial se termină cu variante de “poartă masca” (mask up/ wear a mask) sau alte îndemnuri la acțiune.

Formula magică în NY este “wear a mask/ get tested/ save lives” (mască – test – salvează vieți) care apare pe mai toate materialele vizuale, împreună cu 5 indicatori și un grafic. Nu vă recomand să vedeți câte teste fac ei zilnic, că o să vă apuce nervii rapid…

În Brașov, primarul Coliban și președintele CJ Veștea au doar pagini de fb. Ambii sunt pasionați de problemele instituției din care fac parte și de campania electorală. Covidul nu pare a fi de interes, nici chiar acum, când dl. Veștea este pozitiv, acasă. Conturile oficiale ale Primăriei și Consiliului Județean sunt, la fel, imune la covizi. Cea mai simplă chestie care se poate face este un cover, că nu are nimeni pretenții la campanii dedicate – luați de la Mace, că avea un banner cu Casa Sfatului cu mască, lol 😉

Direcția de Sănătate Publică Brașov – partea bună este că are un site nou, mai decent și un buton roșu cu statistici covid19; în mod miraculos, are și o pagină de fb, pe care pune ceva informații. În rest, cred că rezultatul comunicării ei se poate vedea în numărul de cazuri din Brașov și în calitatea comentariilor de pe net.

Cred că în Brașov cele patru instituții ar putea colabora, în ideea de a folosi mesaje și vizualuri comune și de a-și împărți responsabilitățile – un pas înainte este și este noul centru de testare din Noua.

În concluzie, cheia comunicării în această perioadă: Informare + mesaj de acțiune – statistici oficiale traduse în limbaj cât mai simplu și cât mai vizual (desene, grafice) și îndemn la acțiune personală, prioritizate și adaptate grupului țintă sau ariei geografice.