Analfabeții cu studii superioare vor putea crea noi generații de analfabeți, ura!

Pe lista mea de probleme majore, pe lângă război, trumpiței, încălzire globală și haine din plastic, figurează spațiul de după virgulă. Odinioară mă legam de gramatică, de exprimare, dar să fim serioși, chiar și standardele mele au scăzut considerabil, exemplu ultimele articole de pe acest blog. LOL.

Folosirea spațiului de după virgulă este ultima dovadă a faptului că, indiferent de studii (superioare, chiar), de profesie (jurnaliști locali, anyone?!) sau de nivel de comunicare (oficial, superoficial și de primă bancă a țării), analfabeții sunt o sectă bine înfiptă în structura societății. Vă rog să nu îmi cereți printscreenuri!

Acestea fiind datele, nu trebuie să ne mire că, cităm dintr-un articol recent de pe Hotnews, “Absolvenții de studii superioare pot să predea în școli, fără module de pregătire sau masterat didactic – Proiect legislativ”.

Practic oamenii din minister au descoperit că au o problemă de personal și s-au hotărât să o rezolve clasic, ca la români, coborând standardele sub nivelul mării. Parafrazând din respectivul proiect, dacă ai studii superioare, atunci mai dai un test teoretic de pedagogie și voila, poți deveni profesor.

Acum, tot din experiență știm că studiile superioare în România, chiar și la nivel de master, sunt supraevaluate și că absolvenții uneori sunt incapabili să profeseze în domeniu, darmite să îi învețe pe alții pe subiect. Problema numărul doi este că modulul pedagogic din facultate dura trei ani pe vremea mea și vreo doi acum, dacă am înțeles eu bine. Dacă el este redus la un test teoretic, atunci ceva nu este în regulă. Ori durează prea mult, caz în care trebuie reevaluat, ori vor intra în sistem persoane care habar nu au metode de predare și care vor trebui instruite la locul muncii, proces care va perpetua harababura din domeniu și nu va ajuta retenția de personal. Și nu poți să dai copy-paste de planificări, dacă nu știi ce să copiezi. 🙂

Și această măsură face parte din faimosul program România educată? Caz în care, wtf ppl?!!

Modelul (unguresc, finlandez, marțian, …)

Ministrul tineretului și sportului a declarat într-un titlu de net că vrea să aplice modelul unguresc în sport. Habar n-am care e ăla și evident că nu am avut răbdare sau nervi să citesc tot articolul am citit până la urmă, nothing new, dar stau și mă întreb de ce este nevoie în anul de grație 2021 să aplicăm copy-paste modelele altora? Ce este atât de greu să folosești observația și datele statistice, plus niște discuții directe cu lucrătorii din domeniu, după care să tragi niște concluzii și direcții de acțiune? Chestia asta o face orice manager, sunt competențe basic, nici măcar nu trebuie să ai un IQ prea mare.

Din experiență vă pot spune că ce merge în Brașov, nu se poate aplica în Sibiu și invers în anumite domenii. Drept urmare modelele performante nu înseamnă obligatoriu că vor genera aceleași rezultate și la noi din varii motive, culturale, de rezistență la schimbare, buget, context, etc.

Lucrul de care nu reușim nicicum să scăpăm este “să facem o comisie interministerială/ o strategie/ o reformă”. Cred că România ar avansa în progresie geometrică dacă am reuși zece ani să nu mai reformăm nimic. 🙂

În altă ordine de idei văd că a ieșit și Stolojan la înaintare cu discursuri libertariene, taman acum când americanii au rămas fără curent și apă și mor în casă de frig, de la două zile de ninsoare. Amuzant, jur.

Pentru o nație mai bună

Chestii care ar trebui să se întâmple, dacă vreți o nație mai bună:

1. Scoaterea religiei din școli – într-un stat laic religia nu are ce căuta în școală. Se poate studia la biserică sau acasă. Iar istoria religiilor se poate învăța la filosofie (dacă mai există) sau la educație civică.
2. Scoaterea bisericii din lista beneficiarilor lui 2%.
3. Impozitarea proprietăților bisericii. Cele folosite pentru afaceri, cu procentul aferent persoanelor juridice.
4. Impozitarea afacerilor bisericii. Practic biserica face concurență neloială IMM-urilor. 
5. Eliminarea subvențiilor directe ale bisericilor din fondurile naționale, județene și locale și promovarea unui procent din veniturile persoanelor fizice care pot fi direcționate către biserică, fără a fi impozitate (1% de exemplu, lunar pe statul de plată). Biserica e a enoriașilor și trebuie susținută de enoriași. 
6. Obligativitatea rapoartelor anuale, promovate inclusiv pe site-uri.
   

Pentru început…

Provocarea guvernării tehnocrate

Se ia un buget similar anului trecut – aceleași sume, aceeași structură.

Se mai ia o echipă guvernamentală nouă care și-ar dori să reformeze sistemul.

Provocarea este să poți genera schimbare cu un buget zero.

Idei? 🙂

starea de sănătate a națiunii

Ministrul Sănătății face reformă. Adică într-o zi se duce la birou, face o ședință cu încă vreo 2-3, ia harta, ia raportul cu indicatori și se apucă de tăiat. Vestea se duce pe canale politice și apar telefoanele cu intervenții… acolo unde se negociază bine, spitalul rămâne pe foaie… acolo unde se negociază prost, tăierea rămâne în vigoare. Legea este legiferată cu OG, după care încep să apară articolele în presă. Că românii sunt bolnavi închipuiți, că medicii țin pacienții internați doar ca să mai fure bani de la minister, că apl-urile nu au bani să se ocupe de spitale, că e nevoie de azile de bătrâni (dacă există bani pt asta, de ce nu se pot folosi pt sănătate??)… Concluziile: e clar că este nevoie de reformă – nu e normal să existe echipamente de mii de euro nefolosite, pentru că nu sunt bani pentru materiale și consumabile; e nevoie ca cei 14% direcționați pentru sănătate să fie folosiți eficient; e normal să existe bani de analize și să ne preocupe partea de prevenire, nu doar cea de tratament șamd. Însă o reformă înseamnă și evaluarea comunității locale – dacă aceasta consideră un serviciu necesar, nu înțeleg cum se poate ajunge la situații idioate în care spitalul este închis, după care urgența este deschisă cu banii consilierilor locali și cu zeci de proteste furioase în stradă…

Cărtărescu despre reforma în educație

Cred că de fapt o schimbare reală şi de bun-simţ a sistemului de învăţământ trebuie să pună accentul pe competenţele bazale ale lumii în care trăim, în primul rând pe computer, limbi străine şi educaţie civică. E nevoie de o „re-alfabetizare” în care elevul să-nveţe noul limbaj al lumii globale, informatizate şi poliglote în care trăieşte cu adevărat. Să ai valori (şi maniere) occidentale, să vorbeşti cel puţin engleză şi să te descurci în Word şi Excel e o trusă de supravieţuire inestimabilă în lumea de azi, mai preţioasă ca toate noţiunile teoretice la un loc.

Cărtărescu în evz.

idei amestecate despre educație

primii 7 ani de acasă. pe vremea când m-am născut eu, mamele nu aveau dreptul la concediu de maternitate de 2 ani de zile. copiii mergeau la creșă, apoi la grădi. vara la țară, la bunici (care aveau), restul băteam mingea și săream elasticul în fața blocului. culmea e că părinții tot își făceau timp să ne ajute la colorat, să ne citească povești și să se joace cu noi. actualmente, mama stă 2 ani acasă cu ăla micu. dacă mai face unul, stă chiar 4, plătită fiind de stat. când nu stă cu mama, copilul stă cu bunicii. și când nu se joacă, stă în fața calculatorului sau la tv. în fața blocului nu îl lăsăm, că sunt mulți nemernici pe străzi, și copiii din ziua de azi sunt atât de răiiiiiii…

școala. e bine că e copilul la școală, de abia mai au și bunicii timp să respire 😀 pentru că părinții lucrează din greu, ca odorului iubit să nu îi lipsească nimic. presupunem că școala ar trebui să îi ofere copilului și viitorului adolescent abilități și cunoștințe de bază, precum citit, socotit și niscaiva cultură generală, plus elemente de interacțiune socială și comportament responsabil în comunitate. din păcate tendințele actuale nu sunt optimiste: copiii sunt din ce în ce mai agramați (gramatica și matematica devin chineză… de ce oare?), din tot afluxul de informație, sunt puțini cei ce reușesc să extragă elemente care să îi dezvolte armonios, violența și discriminarea devin obișnuințe.

mi se pare aiurea când văd școli cu garduri înalte și porți cu lanț, în care poți intra doar pe o singură intrare și după ce ai fost puricat de n ori. nu cred în educație cu forța. cred că violența atrage violență și că frica este distructivă. cred că ar fi mai interesant să educăm comunitatea (părinți, elevi, profesori) și să găsim alternative. în caz contrar, la un moment dat, nici gardurile, nici camerele video și nici polițiștii care patrulează nu vor mai fi îndeajuns.

chiar dacă sistemul actual scoate pe bandă rulantă roboței fără prea mult creier, dar care pot contribui cu bine la PIB-ul Europei (gândiți-vă la milioanele care lucrează în Italia și Spania), cred că ar fi mai benefic pentru noi ca și nație să avem urmași educați. persoane care nu acceptă tot ce li se bagă pe gât, care dezbat și care pot veni cu soluții. dar asta înseamnă să folosim calculatorul nu doar pentru jocuri și chat, ci și pentru research (și aici sunt valoroase limbile străine), matematica nu doar pentru a aduna prețurile la cumpărături, ci pentru a ne structura mintea logic și sportul pentru a ne oxigena creierul și oferi relaxarea potrivită după un efort intelectual intens. ceea ce mă duce automat cu gândul la ideile ministerului de resort, care își dorește să scoată sportul, cea de-a doua limbă străină și poate chiar fizica/chimia în afara orelor obligatorii, pentru a diminua numărul orelor liceenilor. să fim serioși, nu văd cum poți obliga o persoană să participe la activități extrașcolare… și dacă extrașcolarele sunt obligatorii, ajungem la același număr de ore… unde-i schimbarea??? și poate dacă nu s-ar mai pierde timpul la ore, dictându-se lecții, ar ajunge timpul pentru mult mai multe informații care să le ofere copiilor competențele necesare pentru a face față vieții actuale. din alt punct de vedere mă gândesc la sumedeniile de teste: ba-s teze naționale, ba-i admitere. chiar nu putem învăța de la alții? școlile din vest solicită eseuri, cv-uri și au sesiuni de interviuri, când e cazul. un examen suficient pentru a demonstra că poți face performanță. desigur, copiii lor nu sunt atât de obișnuiți să facă copy-paste pe referate de pe net, pe care profii le valorizează cu note maxime…

indiferent de sistemul adoptat, poate ar fi cazul să se termine cu toate reformele, care mai mult au degradat, decât au ajutat…