Dacă statul ar fi preocupat de prevenția cancerului pe bune

Am primi acasă, pe poștă, o scrisorică prin care suntem invitați să ne mișcăm curul la analize. Anual sau în funcție de vârstă și grad de risc. Analize și investigații acoperite de asigurare.

În realitate, există doctori de familie care refuză pacienților analizele anuale. Că mai stai, dar de ce te grăbești, dar de ce vrei să îți faci, dar nu se poate, blablabla.

În realitate, plafonul de analize gratuite se consumă atât de repede, că nu știi niciodată unde să suni și ce strategie să folosești, ca să poți prinde loc. Drept urmare sfârșești prin a plăti din buzunar. Sau renunți să mai faci analizele.

În realitate, nu există niciun audit cu privire la sumele cheltuite de CASS și la eficiența actului medical.

În realitate, guvernul face iar planuri. De registre și alte nebunii, pe când vor veni banii europeni. Că noah, e greu să mai pui două câmpuri în baza de date existentă și să exporți niște formulare.

În realitate, suntem pe cont propriu.

Nu așteptați să moară statul de grija voastră și fiți proactivi.

Paradigma finanțării de proiecte din bugete locale

No bine, cred că e cazul să începem să gândim puțin diferit, dacă vrem mai mult antreprenoriat & inovare & implicare & inclusiv grupuri vulnerabile.

În momentul de față se pot finanța din bugetul local (primărie) și cel județean (consiliul județean) proiecte în domenii precum sport, cultură, tineret. Cultele au finanțare directă și pe zona de business nu știu să existe nimic; pe social știu de ceva subvenții la care se putea aplica o dată pe an; sănătate pauză. Mai există procesul de bugetare participativă, care, cel puțin în Brașov, a fost un fiasco total.

Problemele sunt de mai multe feluri: de la faptul că există o singură tură de finanțare pe an, la mărimea cofinanțării, la avansuri, la ghiduri de finanțare și calitatea proiectelor finanțate, calitatea procesului per ansamblu, finanțări cu dedicație șamd.

Ca să putem ajunge la un alt nivel, nu va ajunge doar să facem evaluare și să modificăm pe ici, pe colo, ci să avem o modificare de paradigmă. Câteva idei:

Ar trebui să avem o viziune pe termen mediu și niște principii, care să se aplice atât la CL, cât și la CJ – cel puțin în Brașov, pe mandatul actual ar putea fi posibil, în teorie. Mă rog, cu multe negocieri pe după uși închise.

Ar fi frumos să definim ce se finanțează prin proiecte și ce se pretează pentru alte modalități. De exemplu eu aș vrea să dispară banii dați aleatoriu pentru culte, dar să apară o linie de finanțare dedicată.

Nu cred că este ok la cultură să finanțăm pe aceeași linie și instituții publice, și ONG-uri sau persoane fizice (presupunem că pot aplica și ele, ca la Afcn), când oricum instituțiile publice sunt finanțate deja integral de stat. Dar am putea crește finanțarea directă, care să acopere mai multe evenimente & activități și totodată să poată aplica pentru cofinanțare, astfel încât să fie stimulate să atragă finanțări externe. Aceeași idee se putea aplica în cazul unor organizații mari, pentru evenimente strategice, care pot genera bani & plusvaloare pentru oraș/județ.

Cred că ar trebui să avem și minigranturi, la care să se poate aplica tot anul. Și parteneriate cu instituții/organizații care să facă informare și outreach în comunitate, inclusiv gestionat de granturi.

Gândiți-vă că degeaba au brașovenii idei dacă au ratat deadline-ul, dacă nu știu unde să aplice sau nu înțeleg cu funcționează sistemul. În plus sunt oameni cu idei care nu au entități în spate, organizații sau firme, cu ei ce facem? 🙂

Bugetarea participativă aș lăsa-o pentru infrastructură, că e absurd să finanțezi jocuri și alte trăznăi, când în teorie ele pot fi încadrate la cultură sau tineret.

Nu mai zic de ghiduri simplificate și într-un limbaj accesibil, de formulare online, aplicat online, raportat online… 🙂 Și de tratat beneficiarii ca parteneri, nu ca hoți, cum se obișnuiește prin .ro. 🙂

Nu se poate că nu ne permite legea – well, atunci schimbăm legea.

Și ultima, pentru că locuim într-unul din cele mai bogate metropole ale țării, vreau linie de finanțare pentru proiecte de tineret și vreau finanțări pentru business-uri de tineret. Vă și spun cele 3 arii de interes pentru următorii 4 ani: educație sexuală, educație financiară și educație civică. 🙂

Concluzia: stat vs privat, mari vs mici, diversitate (domenii, beneficiari, tipuri de granturi), viziune pe termen mediu.

Și un ps: starea organizațiilor după aproape 10 luni de covid nu e foarte bună și viitorul e destul de sumbru. De pe la Primărie bate un vânt de pierdut timpul cu consilieri și renovări și cu cât întârzie ajutorul direct și targetat, cu atât atunci când va veni – dacă va veni – s-ar putea să fie degeaba (mortul nu mai poate fi resuscitat, că nu suntem în filme sf). Nici de pe la administrația centrală nu pare că ong-urile ar fi băgate în seamă prea mult. În contextul blocării bugetelor de sponsorizări și a scăderii veniturilor populației, marja de mișcare va fi mică, foarte mică și extrem de mică.

10 amenințări la nivel mondial în domeniul sănătății

OMS (Organizația Mondială a Sănătății) zice că în 2019 ne confruntăm la nivel mondial cu următoarele 10 amenințări:

1 poluarea aerului și modificările climatice

2 boli netransmisibile (diabet, cancer, boli cardiovasculare)

3 gripa pandemică

4 zone vulnerabile și fragile

5 rezistența la microbi

6 ebola și alți patogeni de risc înalt

7 asistență medicală primară de slabă calitate

8 ezitarea de a se vaccina

9 febra dengue

10 HIV

Articolul complet aici.

Copiii și timpul liber

Conform unui studiu recent copiii români petrec aproape 23 de ore pe săptămână în fața unui televizor sau computer. N-am reușit să găsesc studiul pe internet (recunosc, nici nu l-am căutat prea mult), pentru că m-ar fi interesat dacă a fost cercetat și timpul petrecut pe smartphone și tablete. În fine, chiar și așa, înseamnă aprox. 3 ore pe zi. Dcă presupunem 8 ore de somn, 8 ore de școală, 2 ore pentru masă, 2 ore transport și altele, rezultă că aproape tot timpul liber rămas este petrecut într-un mod pasiv.

Soluții există, întrebarea e dacă vrem să schimbăm ceva sau suntem ok în starea asta…

 

 

Medicale

Să nu mai punem carul în fața boilor. 

Zilele trecute am pierdut jumătate de zi să generez un grafic frumos cu simptome, tratamente șamd astfel încât să am un instrument de lucru în conversațiile deloc romantice cu prietenii mei, doctorii. După care am realizat că jumătate din informațiile din dosarul meu cel gri sunt de fapt în posesia doctorului de familie. Și că ar fi fost super meseriaș ca informațiile să se regăsească în dosarul electronic aferent cardului electronic. Ca atunci când ajung la un specialist să nu trebuiască să o mai iau de la capăt cu explicațiile. Că niciodată nu mi-a plăcut partea de vânzări face to face… și uneori e al naibii de greu să generezi mesaje suficiente în cele 3 minute dedicate pacientului, între asistente, alți pacienți, reprezentanți farma șamd. În plus câți dintre noi pierdem timpul cu jurnale personale? Că picăm în ipohondrie și în ceea ce se cheamă boala gugăl, boală care vine la pachet cu tulburări de personalitate și modificări neurologice :P… Și ar avea timp și specialistul să se uite peste istoricul medical și să ia niște decizii în consecință. Și poate atunci tratamentele nu se vor mai bătea cap în cap, efectele secundare vor fi mai puține și doctorii vor învăța să lucreze în echipe multidisciplinare. Și va fi armonie și mai puține #oliviasteer.

Păi da, dar dacă o să te caute racheții la domiciliu ca să îți fure ficatul cel tratat cu vaccinuri ror?

DSP Brașov promovează consumul sănătos de margarină!

d7298fe6a8ffe986beca476dab4de3be

Azi dimineață am frunzărit niște flyere ale DSP Brașov (Direcția de Sănătate Publică) distribuite prin rețeaua medicilor de familie. Știți voi, genul de maculatură aflată prin anticamere, pe care o citești cât stai să-ți aștepți rândul. Primul flyer am fost convinsă că e despre HIV, că avea pe copertă o imagine care-mi aducea aminte de materialele făcute de mine prin preistorie, când voluntariam în proiecte de prevenție… când colo, nici gând, flyerul era despre stil de viață sănătos – mâncare, mișcare, alcool, tutun, droguri, stres, boli mintale, toate sumarizate în câteva cuvinte. Mi-a sărit în ochi margarina, care apărea ca ok, dar am zis că sigur este prea devreme, eu sunt adormită și nu citesc bine… mi-au sărit în ochi și cele 2 unități de alcool care consumate zilnic sunt ok (eu zic că nu, dar, după cum zic americanii: let’s agree to disagree) sau sfaturile pentru stres, care mi s-au părut insuficiente și cam comuniste. La al doilea flyer deja mă trezisem, la timp să citesc despre cum margarina și branza topită sunt de preferat unor produse lactate grase (WTF??) sau carnea tocată trebuie amestecată cu margarină sau mâncarea trebuie în primul rând gătită la cuptorul cu microunde (înăbușire), după care apărea fiartă etc.

Eu nu știu câți dintre voi ați încercat să gătiți ceva la microunde, că eu m-am chinuit de vreo câteva ori și nu mi-a ieșit în veci nimic comestibil, motiv pentru ca îl folosesc doar pentru a încălzi mâncarea. În al doilea rând este o întreagă mișcare a celor care consideră microundele cancerigene. Și nici nu este principala sursă de gătit la nivelul României, așa că nu înțeleg de ce ai promova așa ceva…

Cât privește margarina sau orice alte produse care conțin grăsimi hidrogenate (ex. chipsuri): OMS zice că ele trebuie să fie sub 1% din total energiei, pe scurt cât mai puține și cât mai rar. (Faza cu “să nu consumăm grăsimi” este din nou o porcărie, căci ele trebuie să fie 15-35% din totalul energiei, din care saturate sub 10%, diferența fiind polisaturate (Omega 3 și 6)). De exemplu eu consum margarină doar când fac piure de cartofi sau extrem de rar, vreun aluat și asta pentru că nu suport untul (asta pentru a nu se înțelege că comentez față de margarină, pentru că nu o consum). În rest trăiască uleiul de măsline!

Eu nu știu cine concepe materialele DSP, dar cred că trebuie să-și actualizeze informațiile din surse oficiale, nu de la tv (de ex. OMS sau USDA; nu încercați ministerul nostru, căci veți avea surpriza să vedeți informații neactualizate, de prin 2006, timp în care americanii și-au modificat deja de 2 ori teoriile, iar anul acesta își actualizează iar materialele…)

Pachetul de bază

Domnul Nicolaescu își freacă mâinile de bucurie. În sfârșit a reușit să ofere informațiile legate de pachetele minimale și de bază acoperite de Casa națională de asigurări de sănătate. Într-o duminică, înainte de Crăciun. Ca să ne dovedească probabil că efortul dumnealui este neostenit în asigurarea calității actului medical. Permiteți-mi să am dubii în privința asta.

Actul normativ care a fost mediatizat cuprinde o serie de standarde care mie mi se par cel puțin interesante și aș vrea să văd concret cum vor fi puse în practică. (Eu una încă nu văd avantajele).

De exemplu, pentru pachetul de bază (al persoanei asigurate), apare la un moment dat prevederea că “Pentru bolile nou apărute se vor putea acorda 2 consultații la medicul de familie/episod, maxim 4 seturi de analize și un bilet de trimitere la specialist.”

Anul acesta în jumătate de an am ajuns la doctorul de familie de o tonă de ori (adică măcar de 4 ori, ceea ce pentru mine e foarte mult); a trebuit să-mi plătesc din buzunar analizele pentru tiroidă, care nu se decontau de CASS, plus procent din celelalte analize, plus procent din medicamente, plus medicamente cu preț întreg și încă am rețetă pentru o analiză de stomac pe care încă nu am ajuns să o fac, dar urmează în ianuarie, care, din nou, nu se decontează. Am niște diagnostice prezumate și niciunul clar, după mai mult de jumătate de an și o tonă de analize, medicamente și vizite la doctori. Dacă e să mă iau după prevederea de mai sus, anul viitor voi mai avea de plătit și niște consultații, și, probabil, în continuare analize și medicamente.

Din același document rezultă că o persoană între 18-39 de ani sănătoasă are dreptul la una-două consultați succesive o dată la trei ani, după 40 de ani, la una pe an. Și un set de investigații. Să vă ajungă.

Ce m-a amuzat cel mai tare a fost exemplul dat cu o persoană neasigurată, care va primi pachetul minimal de servicii: o persoană care are o fractură, îi va fi imobilizată fractura din pachetul minimal, dar nu va primi programele de recuperare. Care ați făcut până acum recuperare, câți ați reușit să decontați ceva la CASS din buget??? Că și atunci când ți se deconta, suma era infimă față de cât era prețul în realitate… Și dacă oricum urgențele sunt asigurate fără să fii asigurat, iar pentru restul scoți o tonă de bani din buzunar, că altfel, riști să ajungi pe “listele de așteptare”, de ce să mai vrei să fii asigurat?

 

eeee

În ultima vreme s-au înmulțit articolele despre e-uri. Cât sunt ele de nasoale, nașparlii, cancerigene și alte cele. Ce nu apare în subsolul articolelor este faptul că industria alimentară actuală nu există fără ele. Și în condițiile în care nu mai producem nimic local și preferăm să importăm, viitorul este… roz de-a dreptul… Cât mă privește am 2 nelămuriri majore: dacă-s atât de nocive aceste e-uri, de ce nu le interzice organismul de profil? Și dacă absolut tot conține e-uri, ce poate să facă un consumator care-și dorește să rămână frumos și sănătos fără ele? No, să vă aud 😀

de când monopolul și serviciul statului sunt mai eficiente decât concurența și serviciile private??

Circulă pe net o cauză/petiție care începe cu “Spuneți nu desființări serviciului public de urgență Smurd”. Prima întrebare pe care mi-am pus-o a fost, normal, se desființează Smurd? De când, de ce, șamd? Că nu am auzit nimic de genul ăsta și cred că Arafat ar fi primul care ar apărea pe toate posturile pentru a-și susține cauza. Așa că m-am pus pe citit. Motivația celui care a creat petiția este una singură: modificarea Legii sănătății care va permite apariția serviciilor private de ambulanță va conduce la concurență, deci la desființarea Smurd. O logică super tare! Mă întreb cum s-or descurca nemții cu toate serviciile lor private…

Din nefericire, creierul românilor e stafidit de la atâtea emisiuni tv proaste, cauze idioate de pe net și microbi din apa ieftină de pe raftul supermarketurilor interesate doar de profit. Că altfel nu îmi explic de ce dăm share ca gloata și suntem incapabili de dezbatere publică.