3 Târguri de Xmăs (Brașov, Sibiu și Cluj)

Am bifat anul acesta două târguri și jumătate, mai precis Brașov și Cluj Napoca, la fața locului, pe repede înainte și Sibiu pe net, că arată la fel ca întotdeauna, ceea ce nu este neapărat un lucru rău.

Cluj și Sibiu au fost anul acesta cu gărduleț, certificat și coadă la intrare, pentru că aveau mâncare și băutură în program. Spre deosebire de ele, la Brașov a fost liber, dar cu minus la capitolul atmosferă.

Faine denumirile căsuțelor din Cluj, panorama din Sibiu și bradul din Brașov.

Brașovul beneficiază (încă) de imaginea suprarealistă avută în rândul turiștilor și de asocierea cu faimosul castel Bran. Prea puțin este munca administrației locale sau al specialiștilor din domeniu (mai există așa ceva??) și mai mult faptul că restul zonelor din țară sunt super pușcate. Dar lucrul acesta nu va mai dura prea mult. Până la urmă după ce ai epuizat selfișoarele și covrigii la suprapreț, poți să mergi liniștit prin alte țări, că pe aici nu prea ai ce face. Primăria a încercat anul acesta să resusciteze și alte zone de prin oraș, fără prea mult succes; ce-i drept luptele politice și covidioții nu au ajutat deloc. Partea bună este că potențial există. Partea proastă este că ai nevoie de viziune, specialiști și buget pentru a realiza ceva mișto de tot, care să mulțumească și localnici, și turiști.

În fine, după cum spune brandul de oraș în acest moment, “decâtnimicestebineșiatât”.

PS: avem un bilet comun pentru toate muzeele din oraș aparținând de Consiliul Județean Brașov. Dacă îl folosiți, aștept feedback.

Începe să ne lase infrastructura

Săptămânile trecute, pe când încă era călduț ziua și cu plus noaptea, s-a spart o conductă de apă, undeva la limita între grădina blocului și trotuar. A durat juma de noapte și încă juma de zi să repare conducta și să avem apă în bloc. Zilele trecute m-am trezit dimineața, ioc apă. Băieții reparau la conductă, în zona trotuarului. Acum putem specula că nu au făcut tot ce trebuia prima oară sau că pur și simplu conducta a pușcat un metru mai jos… Aștept să văd dacă următoarea săpătură va fi pe carosabil și ne lămurim…

Țevile de apă din bloc se strică regulat, dar n-am auzit de niciun proiect de investiții pe tema aceasta. Da, țevile de la racord în casă sunt proprietatea asociației de proprietari, dar, precum la anvelopare, dacă vrei să eficientizezi domeniul, vii cu subvenții pentru investiții și alte instrumente.

Blocurile din România au durată de viață de vreo 50 de ani, din câte am priceput eu. Asta înseamnă că orice este construit înainte de 1970 ar trebui să intre într-un proces de evaluare – ați auzit de așa ceva? Că eu nu.

Cât despre investițiile lui Electrica, blocul meu se pare că a fost printre fericiți, deși eu am rămas cu multe semne de întrebare vis-a-vis de calitatea lucrărilor. Prietena mea s-a trezit anul acesta cu o lucrare similară, de mutat contoare pe hol și a înjurat nonstop subcontractorii și modalitatea de lucru netransparentă. Dar nu este suficient doar să muți contoare. Ce facem cu viitoarele parcări de reședință electrice? Va duce rețeaua? Dar cu penele de curent regulate din zonele rezidențiale din jurului Brașovului?

Cei din Sibiu se plâng că Electrica Brașov îi sabotează, lucru care înseamnă pierderea investitorilor – sibienii nu sunt tot plătitori? Ei nu merită buget de investiții? WTF???

Poate de anul viitor începem să dezbatem și acest domeniu, pentru că fără infrastructură nexam viață modernă.

PS: SPLT sapă în altă zonă a blocului, a decopertat o parte din carosabil și l-a lăsat descoperit, ca să poată bloca cu succes circulația în zonă. Că așa se lucrează (încă) în România.

Brânză de Sibiu, plata cu cardul :)

Am fost toropită de căldură, recunosc, altă explicație logică nu există pentru faptul că mi-a luat aproape o săptămână să scriu despre cea mai mare realizare a sibienilor. 😀 (Ok, aveam articole programate, plus din când în când mai trece prin vizită senor Alzh) 😀

No bine, a doua zi după ce toată presa a vuit despre minunata inițiativă de plată cu cardul prin piețele sibiene, ne-am nimerit în piață la Cibin. Am cumpărat doar brânză – legumele sunt pe data viitoare – de la tanti din Rășinari, ai căror clienți fideli suntem de vreo 10 ani. Cel puțin.

I-a fost un pic greu până a băgat suma și n-a reușit să scoată bonul, dar oamenii s-au ajutat unii pe alții (foarte frumos), plata a mers, brânza a fost bună și satisfacția clientului nelimitată. 🙂

Of course că am citit pe net despre cum cardurile distrug țăranul român – eu cred că de fapt e chiar invers și că modalitățile multiple de plată sunt de fapt instrumentul care pot aduce mai mulți clienți în piață. În plus ajută la scăderea evaziunii fiscale, una din metehnele românești de care nu putem scăpa.

Frumos ar fi dacă această inițiativă ar ajunge și în metropola super-turistică-depoveste-și-de-vis Brașov.

Dezastru în bucătărie, ep. special – Sibiu capitală gastronomică europeană

Poate ați citit despre faptul că anul acesta Sibiul este capitală gastronomică europeană. Mai multe aici.

Gastronomic, pentru mine Sibiul înseamnă brânză telemea, pâine și porcisme, pateu și saleuri, plus prăji de casă. 🙂 Plus o tonă de tabere și alte proiecte, și de meniuri, și de papa bun. Uneori chiar dezastruos de bun. 🙂

E super funny, dacă mă gândesc că până să stau în Sibiu nu prea mâncam telemea, decât în anumite condiții. :)) Nici acum nu mănânc, decât dacă e din piață de la Cibin, de la tanti din Rășinari. 🙂

Pâinea, după cea cu cartofi din secuime, cea de Sibiu a fost cea mai gustoasă. Combinată cu niște slăninuță, cu pateu de Scandia sau cu zacuscă făcută de mama lui Alex 🙂 Că o fi de aer sau de la vânt, când sunt în Sibiu mănânc mai multă pâine decât acasă.

De prăji nu vă zic, că o să mâncați tastatura. :))) Și nici de mâncarea pe care o găteam odinioară la bucătăria de campanie pe Șteaza. 🙂

Cert este că dacă aveți drum prin zonă, nu ezitați să și gustați câte ceva. De preferat în afară zonei mega-turistice Piața Mare – bănuiesc că de McD, pizza și shaorma sunteți sătui. Mergeți în piață, mergeți prin cartiere, ieșiți din oraș și mergeți în Mărginime, vizitați-vă rudele. 😛

Cu puțin noroc o să aveți experiențe la fel de reușite precum ale mele. 🙂

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie 🙂

La mare, la soare, băștinașii au curul mare

Am ajuns la mare anul ăsta în 2 ture, în plin sezon (mulțumesc sponsorilor 🙂 ). Și am văzut din picior sau din mașină majoritatea stațiunilor românești aka zona Neptun – Olimp – Saturn – Mangalia, Eforie Nord și Sud și Constanța – Mamaia. N-am văzut nicio diferență la prețuri între final de iulie și final de august și între Mamaia și restul stațiunilor, dar bănuiesc că depinde și de fițe. După cum a scris presa de mai multe ori vara asta cea mai bună plajă și apă curată le găsești în zona Mamaia- Năvodari (chiar dacă plaja ar mai putea fi mărită cu o palmă); jumătate de plajă din Eforie Nord a fost lărgită, dar arată cam dubios și distanța până la utilități este atât de mare încât zău că stai să te gândești ce naiba a fost în capul celor care au refăcut-o (ah, stai, că probabil au fost din aceeași specie cu cei care au creat parcul din Ploiești); plaja din zona stațiunilor care încep cu Neptun mi s-a părut cel mai de bun simț în termeni de logistică auxiliară (terenuri sportive, baruri pe plajă, toalete); în Mamaia am găsit dușuri pe plajă (wow!!); iar Eforie Sud m-a făcut să călătoresc în timp cu cel puțin 15-20 de ani, atât de trist arată, cu o tonă de chestii în paragină, o plajă îngustă și plină de alge (dar măcar aici am văzut găști de copii care se jucau împreună pe plajă… mare chestie în ziua de azi).

Dacă aș fi putut combina plaja și apa din Mamaia cu barul de 5 stele dintre cele 2 Eforii și cafeaua din Neptun, cred că aș fi fost mulțumită aproape 90%. Ca să ajung la 100% mi-ar fi trebuit să nu mai văd plastic în jur și să nu mai văd persoane supraponderale și obeze la fiecare pas. Chestie care m-a traumatizat mai tare decât mâncarea spurcată care se vinde pe litoral și care se învârte în jurul a 3-4 feluri de mâncare: fasole boabe (câh), varză sub forme diverse (câh câh) și grătar cu cartofi (bleah). De altfel am zis-o din nou: România este o țară care cultivă legume și fructe, dar urăște vegetarienii și veganii din toți rărunchii, motiv pentru care este o țară super tristă, cu băștinași care mănâncă prost calitativ, hiper caloric, chestii pline de aditivi, zahăr și sare. Culmea culmilor este că o mare parte din băștinașii țării trecuți de 45 de ani sunt deja pe tratamente medicale și regimuri (căutați statisticile de pe la Ministerul Sănătății legate de incidența bolilor cardio-vasculare, a diabetului și a bolilor gastro), caz în care nu înțeleg cum moașă-sa s-au putut hrăni cu mizeriile care se vând pe litoral la preț umflat.

Revenind, trauma nr. 1 este legată de numărul înfiorător de mare de supraponderali și obezi, de toate vârstele și toate sexele. Am văzut gagici cu niște picioare triple, gen usa, care arătau atât de rău de mi s-a făcut o milă imensă; copii cu țâțe mai mari ca ale mele, care-s cupă B (iar eu sunt deja la middle life crisis, da? :))) ) plus genul ăla de it, de nu știi dacă-s fete sau băieți; tipi cu mai mult de 150 de kile; tipe și tipi cu burți din ălea scârboase de bere și constipație (de unde și fețele cam acre :)) ). Una peste alta, nu mai merge să mergi la mare la agățat, că nu prea mai ai ce agăța :)))) În fine, cred că miniștrii noștri și secretarii de stat, și toți pulifricii care iau decizii prin birouri ascunse ar trebui să petreacă măcar câteva zile la mare, observând starea națiunii, că poate ar fi capabili să genereze politici publice în consecință. Căci ce am văzut eu zilele ăstea pe litoral înseamnă de fapt bolnavi cronici, productivitate redusă de muncă și o națiune care va crăpa cu o viteză mai mare decât cea a imigranților care vin în Europa cu bărcuța pe Mediterană.

DSC_0134

Și apropo de politici publice, Primăria din Sibiu se lăuda zilele ăstea că va deschide curțile școlilor în afara programului școlar și în vacanțe pentru copii și tineri (tot e bine că le-a revenit mintea la cap după 20 de ani). În timpul ăsta în orașul de poveste cel puțin 2 baze sportive gestionate de Consiliul Județean stau cu lacătul pe ușă (Olimpia și Agrement)…

 

Nu vă supărați, dar site-ul când se actualizează?

Diferența între Brașov și Sibiu este că cel din urmă are un angajat competent, capabil să actualizeze site-ul oficial în timp real. Mai precis dacă vrei să știi care sunt viceprimarii, consilierii șamd, informația este la zi, chiar dacă mai lipsesc niște poze, ale unor consilieri proaspăt aleși. La Brașov găsești lista consilierilor, dar pagina viceprimarilor arată cam așa:

vice

30 iunie, ora 10.16

No bine, știm că doamna Durbacă arăta mai bine decât domnul Mihai (cel puțin în poze 🙂 ), dar ăsta nu este un motiv întemeiat pentru a nu actualiza site-ul :)))

Alo, primăria, se aude??

Și, cât pe ce să speli vasele, sau?

Ne așezăm la masă, vine chelnerița, ne aduce meniul, comandăm ceva de mâncare și niște ceai, între timp suntem cu nasul amândoi în laptop și internet. Că suntem la muncă, nu la relaxare 🙂 Aud niște tipe discutând în engleză și română despre, hmm, păr, dar asta doar pentru că una dintre ele vorbea cam tare. Printre două conversații pe facebook, nu știu câte emailuri și un material descărcat, vine mâncarea, mâncăm, terminăm și ceaiul, no bine, hai să ne cărăm, că mai trebuie să ajungem și nu știu unde. Domnișoară, nota vă rog și plătim cu cardul. Păi nu se poate, că nu ne merge posul. Say what???

Păi și dacă nu aveam bani deloc, ce făceam, rămâneam la spălat de vase?

Se întâmplă săptămâna trecută. Go in. Piața Mică, Sibiu.

Două colorate

Dacă v-ați plictisit să comentați doar pe facebook și vreți să faceți bine în comunitate, ar fi interesant să povestiți cu băieții din Kansas. Poate învățați una-două chestii folositoare 🙂 Înscrierea până în 31 octombrie. Pe site.

Vine Gala, bine-mi pare, în grădină crește Supervoluntarul mare. 10 ani, la Sibiu, 7 la Brașov. Cum s-ar zice am terminat și grădinița, și grupa pregătitoare. Detalii și înscrieri până în 10 noiembrie. Pe site.

 

Banii vorbesc

Banii vorbesc, banii vorbesc/ Unii te ridică, alții te lovesc (Holograf)

Sibiu. Bugetul municipiului destinat culturii: 10% (35 milioane lei). Pentru agenda culturală: 6,6 milioane lei (adică proiecte depuse de operatori culturali; anul trecut pentru o sumă aproximativă au fost finanțate 79 de proiecte). Informații de aici. Bugetul total al municipiului, previzionat pentru 2015 (venituri): 486 milioane lei. De aici. 

Brașov. Buget 2014 – 720 milioane lei. De aici. În 2014 Primăria a finanțat 12 proiecte ale operatorilor culturali cu 350 mii lei. De aici. Pentru anul curent știm că s-au depus 22 de proiecte, dar nu există date privind bugetul. Căci transparența publică nu este punctul forte local.

Desigur aceste date statistice nu contează atunci când ai în echipă zece icoane și pe zâna Măseluță. Că mă gândesc că astea-s atuurile din mânecă ale celor care visează titlul de capitală europeană, dar îi doare în cot de termeni precum: strategie locală de dezvoltare culturală, operatori culturali, idei, proiecte, viziune șamd.