Frunza verde

Dintr-o știre despre o licitație sau idee de licitație privind promovarea turistică a României, cu reclame și influenceri, mi-a sărit în ochi un site de promovare a frumuseților naționale, care ar fi urmat să fie miezul din kurtos aka conținutul campaniei. Romania.travel se cheamă și, culmea, habar n-am avut de el, deși regulat fac research pe domeniu din motive de ființă plictisită, cu educație în turism.

No bine, facem abstracție de frunza verde, cu care am rămas de la Udrea – în contextul actual mi-ar fi frică de rezultatul unui concurs de design de sigle, și trecem peste faptul că din 3 useful links, unul duce la o pagină suspendată și altul la pagina albastră a Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, unde rapid nu văd nimic relevant pentru turiști, dar sunt niște pozici frumoase. Dar site-ul este mediocru, în ciuda unor (alte) poze frumoase. Și ca să fie totul mirobolant, twitterul nu a fost actualizat din 2017, pagina de insta nu există, youtube are filme de acum 3 ani și singura comunitate relevantă este pe fb, în jurul unei pagini care este local & travel website. Sper că cineva din minister se felicită zilnic pentru cele 20.000 de persoane urmăritoare, este un succes evident…

Așadar, să sumarizăm: într-o țară cu fițe de turism internațional, dar care nu mai are minister dedicat, site-ul de promovare a țării este o frunză verde.

Sper că cineva va actualiza site-ul înainte de a fi promovat de influenceri. 🙂

“La noi sunt 25 de grade. Și plouă regulat.”

“La noi nu ai nevoie de aer condiționat. Și seara îți trebuie un pulovăraș.”

“La noi berea, vinul și înghețata se consumă la temperatura camerei.”

“La noi singurul lucru care arde este ardeiul iute la ciorbă.”

Primul oraș care va începe să se promoveze turistic în acest fel va sparge piața. Mă rog, până mai ține figura.

Cum a fost la turul BNR/Palatul Czell din Brașov

BNR a avut două zile de porți deschise, motiv pentru a da o tură pe acolo și a vedea cum stă treaba cu Palatul foștilor proprietari ai fabricii de bere din Brașov, frații Czell.

Clădirea a fost construită în 1903, fiind o clădire mixtă, cu o cafenea și spații comerciale la parter și apartamente de locuit la cele două etaje. În total sunt 152 de încăperi, din care 81 de locuit. Din 1928 a ajuns bancă, după care comuniștii au naționalizat-o și ulterior a ajuns la BNR, care este și proprietar începând cu 2003.

Clădirea este renovată în interior, are niște vitralii colorate frumoase, care dau în curtea interioară și o scară mai deosebită. În rest, în camerele în care am intrat se vede amprenta comunistă.

Turul a mai cuprins o expoziție de monede și bancnote românești, precum și o prezentare a Băncii Naționale.

Și poate pe viitor vom putea vizita și tezaurul, despre care ni s-a spus că are o ușă spectaculoasă și că păstrează mirosul banilor de odinioară. 🙂

Accesul s-a făcut în baza cărții și de identitate, tururile ghidate au fost aprox. din oră în oră și nu s-au putut face poze.

Tineretul, turismul și cercetarea, ale nimănui

De când lucrez eu în domeniu, tineretul a fost atât de “important”, încât a fost aruncat de la MTS la educație – una din cele mai nefericite perioade, inclusiv făcut agenție separată, după care înapoi la MTS. Acum se pare că va fi spart din nou, să rămână UDMR cu sportul care-l interesează, că acolo sunt grosul banilor, tineretul urmând a deveni Ministerul tineretului și familiei (ultraș – ortodoxe) cu celebra cfpistă pesedistă Gabriela Firea. Toată infrastructura MTS e varză, finanțarea e de câțiva ani la un minim, care nu acoperă nici scumpirile la gaz și curent, darmite angajați noi, care să nu fie membri de partid, de facilitățile existente în legea tineretului cu locuințe și credite pentru tineri, nici nu mai pomenesc… nici nu vreau să mă gândesc cum va arăta bugetul viitorului minister…

Turismul a beneficiat de o soartă mai bună până când cuiva i s-a părut total neimportant. Că deh, politicienii români merg în concedii peste hotare, că e mai frumos la greci și la bulgari. Drept urmare ministerul a ajuns un (departament) (ceva) pe la Economie, dacă nu mă înșel. Că m-am chinuit eu un an de zile să-mi scot un ecuson de la ei. Acum vor fi mutați la IMM, că se știe că toți cei din turism sunt mici întreprinzători. Măcar apare cu numele, tot e ceva. Turismul e unul din avantajele competitive ale țării noastre, inclusiv pe valul de eco-shit și ne-ar putea crește pibul, frumos, elegant, fără mari bătăi de cap, dar cu strategie și mult bun simț.

Cercetarea. Nu mai apare niciunde. Zic că o fi greșeala redactorului știrii. Dar serios, cercetarea??? Toată lumea cu apă caldă și căldură se bazează pe cercetare să facă față vremurilor care vin. Că nu se știe până în 2050 câte țări actuale vor mai exista pe hartă. Iar noi ne permitem să-i dăm cu flit?

Later edit: tineretul dispăruse, dar a reapărut, iar cercetarea e combinată cu digitalizarea (sau nu??!!).

Ireal.

Știrea e aici. Vedem ce se confirmă și ce nu.

Dar dacă în loc să te plângi pe fb, îi scrii primarului?

Înțeleg folosirea rețetelor sociale pentru a-ți calma frustrările, și eu fac asta. Practic am un blog special pentru frustrări, nervi și sarcasm. :)) Și un altul pentru distrus rețete, atunci când primul nu mai face față. :))))))))) Dar cred că am ajuns la nivelul în care credem că lucrul acesta ne va rezolva și problema. Ceea ce în majoritatea cazurilor nu se întâmplă.

Cel mai recent caz l-am văzut cu privire la turism. Mergem într-un loc, care e mediatizat pe net și când ajungem la fața locului, 1) e full – că și alții au făcut ca noi – drept urmare e aglomerat și jegos (n-am înțeles de ce asocierea aceasta este implicită pe meleagurile băștinașe) și/sau 2) serviciile sunt proaste, căci per ansamblu turismul în România este la aceeași calitate precum toate celelalte domenii (nu pricep de ce avem așteptări nerealiste, doar pentru că am văzut o poză fotoșopată pe net).

No bine, ne-am răcorit pe net, prietenii ne-au dat dreptate, dar… ați încercat să scrieți direct primăriei din zona vizitată? Dar Consiliului județean, care are o comisie pentru diverse + turism? Dar ex-Ministerului turismului, că denumirea s-a schimbat, dar birourile și persoanele au rămas?

Sunt n locații care au fost reabilitate și/sau mediatizate pe bani europeni, practic banii cetățenilor, că nimeni nu are tiparniță – credeți că ăia vor fi fericiți să audă că banii lor s-au dus pe p..?

Cred că decât să plângem mai bine învățăm să facem research mai bun și să folosim instrumente care există în acest moment – dacă booking ne dă cu flit la o rezervare anulată aiurea în tramvai, o reclamație la Protecția Consumatorilor + una la minister, la departamentul care dă autorizațiile vor face minuni. Mai ales în vremurile covidoase, când nu se știe de unde te lovește falimentul.

Și în ultimă instanță stați acasă, că nu a murit nimeni din cauză că nu a făcut turism. 🙂

Update #5 coronavirus

Când aproape ne-am obișnuit cu termometrul vieții, a apărut registrul pentru terase. 🙂 Eu sunt ușor zăpăcită de cap, că din tona de legislație regulile mai mult încurcă decât descurcă. Să sperăm că totuși virusul se plictisește de noi și ne lasă în pace, că pe termen mediu și lung situația nu e sustenabilă. Deloc.

De 1 iunie, cu ocazia deschiderii teraselor, m-am nimerit prin centru. Regula cu doi metri între mese se respecta la vreo jumătate. Și mă îndoiesc că oamenii de pe la mese erau doar cu rezervări la telefon. Pe de altă parte, doar o promisiune de soare și ideea de relaxare au crescut traficul pe centru ca într-o zi proastă de turism normal. If you know what I mean. Greu de respectat distanțarea socială, oricât ai vrea. Dacă scăpăm cu articulațiile tefere după musonul actual, va fi greu să stai în casă și să eviți zonele aglomerate. După cum spuneam, poate se plictisește virusul și se cară de unde a venit.

PS: am trecut de la clasicul “ai febră?” la avansatul “și, hai, zi-ne cât te-ai îngrășat în starea de urgență”… 🙂

PPS: AFI Brașov are sigla pe mall. 🙂

sdr

Viitorul nostru, turismul (lol)

Spre șocul și uimirea noastră, douăzeci-douăzeci tocmai ne-a adus cu picioarele pe pământ în ce privește turismul. Știa el Georgică ce știa când a pus lacătul pe bastioane, a fost un adevărat vizionar, lol.

În vremuri normale, turismul a fost domeniu principal de creștere al pibului în foarte multe țări și orașe, Brașovul fiind cap de listă în România. Acest lucru a venit însă la pachet cu aglomerarea principalelor locații turistice, conflicte turiști-localnici, poluare, airbnb și turiști din ce în ce mai nesimțiți în numele selfișoarelor postate pe instagram. Din punctul ăsta de vedere nici nu e rea o pauză și un moment de reflecție, care să ducă la mai multă responsabilitate din partea tuturor părților implicate.

În vremurile actuale, turismul e pe scădere și probabil va fi cel mai afectat atunci când vom trage linie. Pentru că în mod miraculos atunci când vine epidemia omenirea se reîntoarce la nevoile de bază… Maslow, un alt vizionar. 🙂 Și mai mult ca sigur orașele viitorului vor fi cele capabile să combine câte puțin din fiecare sector (cine s-ar fi gândit că mult hulita agricultură va bătea premiantul turism? 🙂 )

Ca o paranteză, pe lângă capacitatea de a produce papa local, sănătatea va fi la loc de cinste (tot nevoi de bază, știu) – producția de medicamente & echipamente medicale (avem un miliardar în domeniu, dar n-am auzit nici pâs de la el în ultimele luni, păcat); în plus Universitatea ar trebui să se combine cu sectorul privato-public și/sau ONG și să pună de realizat echipamente de nivel înalt 🙂 Asta ar însemna cercetare pe bune. Pe locul următor ar urma manufacturi locale, mici și mijlocii, cu prețuri bune (dar nu cu lozinci de fabricat în România – cunoaștem noi un exemplu – atunci când materia ta primă vine din China) – pentru asta trebuie politici publice locale și politicieni locali (CL & CJ) care să aibă mai mult de juma de neuron funcțional și să nu mai voteze ca oile. O altă idee care a funcționat în perioada asta este capacitatea de adaptabilitate/ flexibilitate (de exemplu linii de producție multifuncționale).

Calitate + preț bun + comunicare + CSR pe bune + servicii conexe de calitate – garanție/ post service – nimic nou, chestii de bun simț. Aceasta va fi formula câștigătoare, în orice sector. 🙂

Reîntorcându-ne la turism, greu de crezut că poți avea o experiență turistică (de relaxare, de învățare, de folosit simțuri multiple) cu masca pe față și cu frica de cei din jurul tău. În plus turismul de masă înseamnă grupuri, zone aglomerate, cozi la obiective turistice.

În cazul specific românesc, cred că muntele și marea vor fi afectate diferit – spațiile de cazare sunt de dimensiuni diferite, turismul e diferit. Probabil hotelurile care trăiau din cursuri, teambuildinguri și ședințe de afaceri vor fi lovite din plin – aceasta e zona care va trece mai mult ca sigur pe online sau va dispărea (cazul teambuildingurilor, care oricum în ultima vreme erau cam hulite, fiind mai mult drink parties). Hotelurile mai mici au șanse mai mari de supraviețuire, zic eu în acest moment (rămâne de văzut în realitate 🙂 ).

Poiana Brașov va fi lovită din plin – businessul cel mai bun era în zona sărbătorilor de iarnă care posibil anul acesta să fie lovite de valul 2 de epidemie; sezonul de schi va fi afectat de vreme și corona; turismul de afaceri & evenimente posibil mort; vor trebui să se reprofileze pe localnici (da, ar fi minunat 🙂 ) și eventual pe clasicele nunți & botezuri & înmormântări (banchete școlare nu avem anul acesta și sunt incerte pe termen mediu). 🙂 Și pe turismul clasic, de familie… omg omg omg. 😛

Valea Prahovei probabil va fi mai ok, că oricum trăiește din dus amanta la munte/ case de vacanță și să fugim de mizeria din capitală.

La Marea Neagră, deși cu spații mari de cazare, se vor respecta regulile din doi în paișpe, dar va avea (în continuare) avantajul autostrăzii, al bucureșteanului sătul de Firea care vrea musai bere în vamă și al ideii că apa de mare vindecă orice, chiar și covidul. 🙂 În plus dacă ți-e frică să pleci la greci, ce faci? Strângi din dinți și te duci la Mamaia, lol. Sigur plaja va fi cu 2 metri distanță și mâncatul în cameră o practică generalizată… 😀

Stațiunile balneo, care trăiau din pensionari vor avea o mică-mare problemă. 🙂 Ele vor fi probabil ținute în viață cu vreo subvenție-două inventată la un moment dat de guvern (că oricum trăiesc cu banii de la Casa de pensii).

Obiectivele turistice: lumea va merge în continuare la Bran și probabil vor intra mai puțini în castel, dar evenimentele vor stagna pentru o perioadă; cetățile locale, cum sunt în aer liber, vor beneficia de faptul că oamenii sunt disperați să iasă din oraș; muzeele locale brașovene vor intra pe pierdere (poate Biserica Neagră să se apropie de break even, deși nu cred) – cu excepția prietenilor casei, nu va mai merge nici draq să le viziteze. 🙂 Școala Altfel nu va mai exista, evenimentele vor fi restrânse… dacă vor mai fi. Dar domeniul va supraviețui pentru că este finanțat integral de stat. 🙂 Zona privată – jumătate va falimenta, cealaltă jumătate va trece în online + combinat în mini-chestii creative ( că noah, industrie creativă 😛 )

Muzeele satelor & grădinile botanice vor bătea chiar și MoMa. 🙂

De văzut cum se va reinventa Sibiul și de urmărit Timișoara, care este în pregătiri pentru Capitala Culturala 2021 (care probabil se amână???).

În concluzie, vom trăi și ne vom plimba, dar mai local așa. 🙂 Va fi interesant, disertație de doctorat, ce mai. :))

Alo turismu’ brașovean [fotografiatul interzis] [3]

Pentru că suntem cel mai turistic oraș al națiunii, niște minți luminate au decis cu de la sine putere că filmatul și fotografiatul sunt strict interzise, inclusiv fotografiatul cu telefonul mobil. Mințile luminate aparțin BOR, secta de la Biserica Sf. Nicolae din Brașov. Yup, cei în curtea cărora se află prima școală românească, al cărui Oltean, fost consilier județean, se plânge cu regularitate prin presă că nu mai vin turiștii și că are nevoie de bani pentru diverse…

Corect, dacă fotografiatul ar fi permis, atunci toată lumea ar vedea talciocul rusesc în care s-a transformat interiorul bisericii, păzit de niște babe agresive, opărite la posterior. În afară de mesele cu lumânări și iconițe și ce naiba mai vând pe acolo (niște șosete și maieuri lipseau din peisaj) este plin ochi de cutii reciclate de donații. Și pute înfiorător.

N-am intrat în muzeu că mi-a fost groază de ce o fi pe acolo, dar e trist ce se întâmplă prin orașul ăsta. Pe lângă turnurile și bastioanele cu lacătul pe ele și zidurile pe care crește iar mucegaiul (luați-o la pas pe Sub Tâmpa, o să vă nimicească mirosul…).

Alo turismu’ brașovean [plăcuțele] [2]

No bine, e frumos că obiectivele turistice sunt cât de cât semnalizate, că e nașpa să te bazezi doar pe googlemaps. Dar există două situații în prezent.

Situația 1, avem plăcuțe care au fost vandalizate, probabil, de niște mucoși posesori de sprayuri. Unele dintre ele sunt așa de luni de zile, ceea ce înseamnă că oficialii din turismul brașovean nu merg în veci pe teren. Că altfel, de rușine, și tot ai schimba de exemplu placa de la turnul negru, că nu costă o avere.

Situația 2, după fiecare proiect (afcn/mol/primbv/șamd) a mai apărut câte un panou nou, că deh, cere finanțatorul comunicare și promovare și ce moașă-sa o mai vrea. De am ajuns în situația în care sunt mai multe panouri decât obiective turistice. Dacă nu mă credeți, ieșiți la plimbare Sub Tâmpa, zona în care toate chestiile sunt închise, dar e mișto că avem la panouriiiiiiiiiiii…

PS: Autocarul turistic RAT (linia 61) nu mai există din vară (!!!!), dar panoul e bine mersi, Sub Tâmpa. Și informația e parțial actualizată pe site (depinde la ce articol nimerești).

Alo turismu’ brașovean [budele] [1]

Am fost forțată de împrejurări să ies din casă (big mistake!) și să ajung prin diferite zone din orașuldevisșidepoveste pelocul2înturismulnațional Brașov zis și Kronstadt.

E frumos pe la noi, dacă te miști de colo colo și faci două pozici pentru insta. Dacă te-a călcat nevoia și vrei să folosești o toaletă, în cele mai multe cazuri vei întâlni următoarele: fără curpapir (nu îmi este clar dacă băștinașii din metropolă se șterg cu degetele, că eu și mama am cumpărat toată hârtia aia bună din magazin, sau că o fi vreo modă nouă și trendy să ți-o scuturi la final, ca de gender fluid…); jegoase, mega-jegoase și ultra-jegoase; cu vasuri wc care-s instabile.

Nu dau nume, că nu suntem la public shaming, dar am întâlnit aceeași situație și în zone comerciale faimoase, și în birturi super scumpe și faimoase din zona zero a turismului brașovean.

Dacă la budă e așa, nu vreau să mă gândesc cum o fi prin bucătării…

PS: Sub Tâmpa mai există doar buda publică din apropiere de telecabină, nu m-am prins dacă se putea folosi sau nu, că erau ușile închise…