Se declasifică hoteluri prin România?

Mobilier uzat fizic. Instalații care nu merg corect – bateria de apă de la chiuvetă, clapeta de la toaletă, care curge în continuu, dacă nu nimerești poziția corectă. Mochetă murdară. Bec care nu merge. Buton de lift care merge doar la a patra încercare. Veselă spartă. Personal necalificat. Plastic. Gunoi care nu se colectează selectiv. Gândaci. Mâncare neconformă. Bar de interior închis. Bar exterior cu program de la ora 9, care deschide la 12. Etc.

Toate acestea sunt 1, motive pentru amenzi majore date de instituțiile abilitate, 2, închidere a hotelului sau a zonelor problematice până la remedierea lor și 3, declasificare.

Hotelul President din Băile Felix, despre care am scris ieri, o fi avut 4 stele la deschidere, dar în condițiile actuale, cu remedierea problemelor, are maxim 3.

Lucru care duce la următoarea discuție, despre cum se acordă clasificarea în România și internațional și ce înseamnă de fapt 4 stele.

La noi în țară fostul Minister al turismului, cu ce a mai rămas din el, este instituția abilitată să certifice nivelul de calitate al unui hotel, în baza unei legislații din 2013, actualizată anul acesta cu un paragraf legat de apartamentele închiriate în regim hotelier a persoanelor fizice. Practic hotelul completează o cerere standard, în care bifează facilitățile pe care trebuie să le ofere și dacă are 140 de puncte, primește 4 stele. Există o listă cu criterii obligatorii, unde regăsim dimensiunile camerei și patului, cosmetice, lenjerie, etc. și o listă din care hotelul trebuie să ofere cel puțin 15 servicii suplimentare, cu sau fără plată. În epoca internetului, televizorul este obligatoriu în fiecare cameră. Avem descrieri precum “mobilier uniform ca stil, de foarte bună calitate”, dar nu știm ce înseamnă asta. Și din lista de suplimentare, un ghid de hotel sau un animator fac fix 10 puncte, precum o derivație de telefon în camera de baie (ghici ce este mai ieftin?!).

După ce și-a primit certificarea, hotelul poate rămâne fără ea la cerere sau dacă există reclamații majore. Am găsit ceva articole cu declasificări ale unor spații de cazare de pe litoral, dar cred că sunt mai degrabă excepția. Atâta vreme cât nu ai o procedură de monitorizare, fiecare va face ce îl duce capul. În plus, dacă toate criteriile sunt cantitative și nu există criterii de calitate, atunci nu trebuie să ne mire că, de exemplu, cosmeticele de baie sunt de calitate foarte proastă sau că mâncarea este de cantină de uzină.

Diferența la nivel internațional o face fix monitorizarea – controale regulate, unele anunțate, altele cu clienți misterioși, prin care se verifică standardul de calitate.

Un alt lucru absolut stupid este faptul că animația de hotel este privită în prezent doar ca o activitate pentru copii mici. Și nu mai avem ghizi de hotel, care erau omniprezenți acum 30 de ani.

Ultima idee este că, atunci când mediul turistic este calitativ la pământ, și turiștii vor fi la fel. Un fel de legea atracției turistice.

S-ar putea schimba lucrurile? Bineînțeles, dar trebuie voință politică și să renunțăm la clasicul dicton autohton “merge și așa”.

Hotel President, 4 stele cu gândaci

Mama a cumpărat un last minute în Băile Felix, la Hotel President, la recomandarea agenției de turism, cu care au fost și anul trecut în zonă, punctul de interes fiind apele termale. Am avut o cameră dublă și una single, demi-pensiune și acces la toate piscinele, inclusiv Aqua Parc. Și bonus gândaci, în toate camerele în care am stat.

President Hotels & Resort **** se află la intrarea în Băile Felix și constă în vreo 5 hoteluri diferite, cu un restaurant comun, mai multe piscine cu apă termală, un Aqua parc, un spațiu pentru evenimente și o biserică. Fiecare hotel este specializat pe tratamente medicale, spa, business și centru de conferințe. Cel puțin o parte din ele sunt construite pe fonduri Regio – cel în care am stat avea plăcuță din 2010-2012.

Cazarea

Am primit 2 camere similare, față în față, dintre care una era marcată pentru persoane cu dizabilități – aveau uși mai mari la intrare și la baie, duș fără cadă și bări de susținere și un spațiu relativ ok în cameră. În plus camerele se aflau aproape de un lift. În prima noapte m-am trezit cu gândaci care mișunau prin baie, pe biroul din cameră și în momentul în care m-au apucat nervii total, pe pereți și în patul vecin. Motiv pentru care la 1 noaptea am mers în recepție și rezolvarea a fost să mă mut în altă cameră, în care logic că nu prea am dormit. În a doua noapte au apărut la ai mei în cameră, drept urmare taică-miu a găsit un tehnician din hotel să dea cu spray în cameră; și lor li s-a propus să schimbe camera, ceea ce ar fi fost mai greu pentru ei, din motive de mobilitate. În plus câte camere să schimbi în 5 zile de sejur? În ultima noapte i-am văzut pe mititei și în camera nouă, ieșeau de sub tocul de la ușa băii, ceea ce nu m-a mirat, statistic vorbind o dată ce ai probleme în 2 camere diferite, de pe părți opuse, șansele sunt că tot hotelul este infestat. În paranteză fie spus, ni s-a părut nouă că parfumul de cameră miroase puțin cam tare, dar cred că de fapt era sprayul de gândaci.

Gândaci din două filmări separate

La recepție ni s-a spus că este un caz izolat. Mă rog, 3 camere un caz izolat, mă mir că nu ne-au spus că i-am adus noi de acasă. Am 2 filmări cu gândaci mișunând, dar nu le postez, pentru că sunt traumatizante – am postat capturi de ecran, mai sus.

Mobilierul din camerele în care am stat este uzat, mocheta în a doua cameră în care am stat era pătată, bateriile de la baie, deși Grohe, nu sunt optimizate astfel încât atunci când deschizi apa, ea să nu ajungă pe tine, lenjeria de pat este din cea obișnuită, cosmeticele de la baie sunt dintre cele ieftine, una peste alta nu mi s-au părut condiții de 4 stele. Ne-au fost schimbate prosoapele folosite și gunoiul zilnic și halatele de baie la cerere, o dată am avut patul făcut și maică-mea spune că la ei s-a și aspirat.

Mobilier, mochetă, un pat făcut la 4 stele (mai puțin chestia maro de deasupra, care este de pe celălalt pat), cosmetice de baie

Mâncarea

Pentru că am ajuns la prânz, am comandat a la carte, zemurile au venit călâi și prăjiturile nu au fost cine știe ce. Și am primit ardei iute la supă (probabil el ar fi trebuit să încălzească mâncarea, lol)… Ulterior ne-am lămurit că mâncarea caldă era servită aproape rece, de fiecare dată, pentru că din linia caldă funcționau doar două cuve, la intrare. Opțiunile pentru vegetarieni/vegani erau niște legume făcute praf și o salată asortată, care într-o singură zi a arătat comestibilă. Pentru o zonă în care jumătate de clienți sunt vârstnici și oamenii vin la tratament pentru poliartrită reumatoidă, murături super sărate, brânză ocnă de sare, preponderent carne și cartofi prăjiți, plus slănină prăjită la mic dejun nu mi se pare un meniu tocmai adecvat. Una peste alta, mâncarea slabă calitativ, unele preparate arătau destul de tragic (ex. omleta de la micul dejun sau untul aruncat pe o farfurie), eu greu am găsit ce să mănânc.

Faimoasa supă cu ardei iute (ar fi fost ok, dacă ar fi fost caldă); în stânga, sus: ce am putut mânca la micul dejun (batonul Nestle este de acasă), stânga, jos: prăjituri și înghețată imposibil de mâncat; dreapta: cină, cu paste cu brânză, imposibil de mâncat, pentru că erau reci și legume făcute praf.

În plus am primit veselă ciobită, iar prima opțiune la pahare, indiferent că era vorba de apă, ceai, cafea sau bere erau pahare de plastic de unică folosință… la 4 stele!!! Mama a cerut într-o zi un vas pentru gem și i s-a recomandat să folosească un carton. Când am ajuns acasă și i-am spus lui frate-miu că atunci când intrai la masă îți luai tavă ca la autoservire, a făcut ochii mari…

Veselă ciobită, meniu a la carte și meniu bufet suedez
Plasticuri

Am apreciat că, pentru a nu arunca mâncare, resturile au fost refolosite; pâinea de seara a fost făcută frigănele, mezeluri folosite într-un fel de tochitură, măslinele de dimineața folosite în salată seara (deși cu un gust oribil, probabil pentru că au fost ținute prea mult afară, în căldură), legumele făcute seara supă cremă (care arăta oribil), etc.

Apa termală

Complexul are două zone de piscine, în fața hotelului și în spate, la etajul 1, plus o piscină acoperită, cu două saune și sală de forță. Piscina din față era tot timpul super full, a mers tata acolo de vreo câteva ori. Am folosit una din cele două piscine din spate, pentru că avea înălțimea potrivită pentru mama, acces cu bară și scări și am prins-o mai liberă. Din păcate accesul la ea însemna urcat și coborât scări, printr-o terasă cu bar. Piscina acoperită, în care se făceau și sesiuni de 30 de minute de gimnastică, avea înălțime mare a apei și o atmosferă cam horror, de la combinația dintre miros de saună cu plante, mobilier rupt și iluminat problematic. În plus ne-am ținut de nas când am folosit toaletele, miroseau și arătau fix ca buda publică de pe autostradă!

Cele două piscine cu apă termală din spatele hotelului; între ele există un bar; o parte din șezlonguri sunt pe un gazon cu probleme.

Ca să ajungi la sala de forță trebuia, logic, să urci scări și ajungeai într-o cameră cu vreo câteva aparate, care arătau super tragic și pe care nu m-am încumetat să le încerc.

Partea bună este că piscinelor li se schimba apa noaptea.

Ce nu mi-a plăcut este că se bea alcool și se fuma din piscină.

În plus, oamenii ar fi trebuit să stea doar 20 de minute în apa termală, după care să facă pauză, dar nu am văzut ceasuri niciunde.

Personal

Am citit și eu că hotelurile au probleme de personal, dar realitatea bate articolele. Cei din restaurant păreau a lucra nonstop și la felul cum debarau mesele, cu tăvile cu veselă una peste alta, nu cred că aveau niciun fel de calificare formală. Cel din recepție, destul de grețos, începând cu șeful și terminând cu front-deskul. În plus nu am reușit să cunosc directorul, pentru că duminica nu lucra și lunea subit era plecat în altă parte… Și ca să fie totul superb, într-o zi o cameristă ne-a făcut morală că folosim liftul de personal, cu care de altfel călătorea toată lumea din partea noastră de hotel.

Ar fi fost interesant ca cineva să vină să șteargă șezlongurile de apă după ploaie, dar cred că poziția respectivă era liberă…

La 4 stele, angajații trebuie să comunice într-o limbă de circulație internațională; barul interior nu funcționa.

Parcări

Ditamai resortul, cu 5 hoteluri, construit în câmp și fără parcări suficiente. Asta înseamnă să ai viziune și competențe în horeca.

Facilități pentru dizabilități

Rampa dintr-un singur hotel mi s-a părut construită aproape ok. Coridoarele mi s-au părut cam înguste. Dar hai să zicem că omul se poate deplasa în hotel, are cameră ok și merge și în restaurant. Dar n-am aflat cum naiba ar fi putut să folosească piscinele, pentru că peste tot accesul era cu scări. Muuuulte scări. Hotel construit pe Regio acum 10 ani, despre asta discutăm!!!

Baia unei camere pentru persoane cu dizabilități, relativ ok, dar i-ar mai fi trebuit o scurgere, pentru a nu aluneca pe apa cursă de la duș; în stânga: ca să ajungi la un lift, aveai de urcat o treaptă; un culoar de la Aqua parc care se termină în scări (idem, piscina din fața hotelului); în dreapta: Aqua parc, acces la terasa exterioară, cu treaptă, zonă de trecere printre bazine, cu trepte.

Aqua Parc

Aqua Parcul are două zone, în prima sunt câteva bazine în interior și vreo două la exterior; plus mii de șezlonguri puse fără spațiu între ele. În cea de-a doua zonă, cam la fel, un bazin la interior și unul sau două la exterior. Fiecare bazin are două-trei zone, dar apa este aceeași. Plus câte un bar, căci ce ar fi viața la apă termală fără bere, gogoși și înghețată Corso?

Problema nu a fost că era destul de aglomerat, ci că în interior se făcea economie la curent, drept urmare atmosfera era cam tragică, iar afară accesul în bazin se făcea foarte greu și temperatura apei era mai rece.

Idee bună, implementare deficitară. Maximul zilei: șezlonguri puse unul lângă altul, să nu poți să treci prin complex, deși, în spate, sunt băncuțe construite…

În concluzie

A fost o experiență. Unică. Pe care sper să nu o mai repetăm. Vreodată. Dacă ăsta este standardul în industrie, zic să ne lăsăm de meserie și să ne apucăm de crypto sau prostituție pe net. Pe de altă parte, acesta este rezultatul practic al unei țări care se laudă cu turismul ei, dar nu mai are minister al turismului.

PS: Am cerut și am primit înapoi banii pentru o noapte de cazare. Doamna de la agenția Eximtur a fost drăguță și și-a cerut scuze. Traumele rămân.

Lotusul turismului românesc

Dacă vreți să experimentați un giratoriu mai mare decât cel din Centrul Civic din Brașov, atunci este musai să vizitați Băile Felix. Mulțumită dezvoltării finanțate prin fonduri europene, “Lotusul turismului românesc” cum apare pe pancardele lui UE, s-a umplut de străzi cu sens unic, cu stâlpișori din beton (Videanu ar fi fericit aici) și cu parcări asfaltate și aliniate, contra cost. Cam 1 euro ora, prin sms. Hotelurile vechi, toate aparținând de Turism Felix SA sunt în stadii diferite de renovare. Pe lângă ștrandul vechi, de lângă parcul cu nuferi, a mai apărut ștrandul Apollo – peste drum de el, parcarea este în renovare. În rest, fiecare casă este pensiune și din loc în loc vezi hoteluri de mai mici dimensiuni. În centru există două talciocuri cu marfă de Turcia și Polonia, niște restaurante, o autoservire mai veche, în care se mănâncă decent și ieftin, un Carrefour Express și un La doi pași, în fața cărora băștinașii vând fructe, smochine proaspete, țuică, cârnați și slănină ținută în soare. Practic când o cumperi e gata prăjită. Natural.

Este fix ca la Herculane, cu mai multe piscine și apa (termală) cu alte caracteristici.

Lacul cu nuferi, care de fapt sunt 5 lacuri diferite, din care două cu flori de lotus, avea mai multe broaște țestoase decât nuferi. Și turiști imbecili care le hrăneau cu pufuleți. Mai jos, aproape de gardul ștrandului vechi, era un anunț cu “mâncare pentru broaște, x lei”. Doi pași mai încolo, puteai citi un anunț oficial “nu hrăniți animalele”. Logică de vestul țării.

Mâine vă povestesc cum am găsit gândaci la 4 stele, în cel mai fițos complex construit prin fonduri Regio.

Stilul de viață sănătos creează traume

Mănânci sănătos acasă? No bine s-ar putea să nu ai ce să mănânci atunci când pleci de acasă. De asta uneori este indicat să mai bei o cola și să ronțăi niște pufuleți.

Faci sport, altceva decât clasica alergare? Greșeală majoră. Joacă-te și tu pe calculator, că șansele să găsești piscine funcționale, sălițe prin hoteluri și terenuri de sport sunt destul de reduse.

Selectezi gunoiul și încerci să te ții departe de plastic? Ne pare rău pentru tine, n-ai citit pe net că pungile de unică folosință de plastic sunt mai eco decât plasele de bumbac?

Vrei să dormi 8 ore? La noi în hotel? Haide măh.

Și mai lasă aerele de prințesă, o viață ai și pe aia vrei să o trăiești sănătoasă? 🙂

Turist în Brașov? Citește aici! ⬇

Dacă ești turist în Brașov, poate că nu ar fi rău să iei în considerare și următoarele:

  1. Ne bucurăm nespus că îți faci poze cu toate semnele, pietrele și plantele din Brașov. Chiar și a mia oară când revii pe la noi. Evident că nimeni altcineva nu a postat pe internet poze mai bune ca ale tale, ale tale sunt U-N-I-C-E! Dar lasă naibii telefonul ăla și bucură-te de vacanță! Viața e prea scurtă ca să ți-o petreci ca subiect de amuzament și bancuri pentru băștinașii de la poalele Tâmpei.
  2. Bineînțeles că îți înțelegem dorința de a parca cât mai aproape de centru, dacă s-ar putea chiar în vârful Tâmpei. În definitiv nu e problema ta că nu există locuri de parcare, nici măcar pentru localnici. Și nici că locurile pentru dizabilități sunt cel mai aproape de uși și tu stai doar cinci secunde. Dar nu parca ca un bou, nici chiar la mall. Lasă un număr de telefon în bord, dacă parchezi pe locul altcuiva. Și dacă ai două picioare funcționale, utilizează-le.
  3. Atâta vreme cât continui să cumperi țigănii chinezești din toate bazarurile turistice, care nu au nicio valoare locală, să nu te plângi când peste tot pe unde vei merge vei găsi doar țigănii chinezești.
  4. Dacă vrei mâncare care miroase, are gust și arată ca cea de Mc Donalds, îți recomandăm respectuos să te duci la Mc Donalds. Plus că limonada e ieftină, mare și bună.
  5. Dacă te-ai cazat la Airbnb, ca să faci economie, după care te plângi că serviciile pentru turiști sunt deficitare, ce să-ți zic, uită-te bine la tine în oglindă, că ești parte din problemă.
  6. Ia gunoiul cu tine, nu te spăla pe dinți în Piața Sfatului, folosește peria la toaletă și nu urla ca prostul pe stradă. Știi tu, utilizează cei 7 ani de acasă.
  7. Și mai încearcă și alte locații turistice, hai, nu te-ai plictisit de Brașov?

Frunza verde

Dintr-o știre despre o licitație sau idee de licitație privind promovarea turistică a României, cu reclame și influenceri, mi-a sărit în ochi un site de promovare a frumuseților naționale, care ar fi urmat să fie miezul din kurtos aka conținutul campaniei. Romania.travel se cheamă și, culmea, habar n-am avut de el, deși regulat fac research pe domeniu din motive de ființă plictisită, cu educație în turism.

No bine, facem abstracție de frunza verde, cu care am rămas de la Udrea – în contextul actual mi-ar fi frică de rezultatul unui concurs de design de sigle, și trecem peste faptul că din 3 useful links, unul duce la o pagină suspendată și altul la pagina albastră a Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, unde rapid nu văd nimic relevant pentru turiști, dar sunt niște pozici frumoase. Dar site-ul este mediocru, în ciuda unor (alte) poze frumoase. Și ca să fie totul mirobolant, twitterul nu a fost actualizat din 2017, pagina de insta nu există, youtube are filme de acum 3 ani și singura comunitate relevantă este pe fb, în jurul unei pagini care este local & travel website. Sper că cineva din minister se felicită zilnic pentru cele 20.000 de persoane urmăritoare, este un succes evident…

Așadar, să sumarizăm: într-o țară cu fițe de turism internațional, dar care nu mai are minister dedicat, site-ul de promovare a țării este o frunză verde.

Sper că cineva va actualiza site-ul înainte de a fi promovat de influenceri. 🙂

“La noi sunt 25 de grade. Și plouă regulat.”

“La noi nu ai nevoie de aer condiționat. Și seara îți trebuie un pulovăraș.”

“La noi berea, vinul și înghețata se consumă la temperatura camerei.”

“La noi singurul lucru care arde este ardeiul iute la ciorbă.”

Primul oraș care va începe să se promoveze turistic în acest fel va sparge piața. Mă rog, până mai ține figura.

Cum a fost la turul BNR/Palatul Czell din Brașov

BNR a avut două zile de porți deschise, motiv pentru a da o tură pe acolo și a vedea cum stă treaba cu Palatul foștilor proprietari ai fabricii de bere din Brașov, frații Czell.

Clădirea a fost construită în 1903, fiind o clădire mixtă, cu o cafenea și spații comerciale la parter și apartamente de locuit la cele două etaje. În total sunt 152 de încăperi, din care 81 de locuit. Din 1928 a ajuns bancă, după care comuniștii au naționalizat-o și ulterior a ajuns la BNR, care este și proprietar începând cu 2003.

Clădirea este renovată în interior, are niște vitralii colorate frumoase, care dau în curtea interioară și o scară mai deosebită. În rest, în camerele în care am intrat se vede amprenta comunistă.

Turul a mai cuprins o expoziție de monede și bancnote românești, precum și o prezentare a Băncii Naționale.

Și poate pe viitor vom putea vizita și tezaurul, despre care ni s-a spus că are o ușă spectaculoasă și că păstrează mirosul banilor de odinioară. 🙂

Accesul s-a făcut în baza cărții și de identitate, tururile ghidate au fost aprox. din oră în oră și nu s-au putut face poze.

Tineretul, turismul și cercetarea, ale nimănui

De când lucrez eu în domeniu, tineretul a fost atât de “important”, încât a fost aruncat de la MTS la educație – una din cele mai nefericite perioade, inclusiv făcut agenție separată, după care înapoi la MTS. Acum se pare că va fi spart din nou, să rămână UDMR cu sportul care-l interesează, că acolo sunt grosul banilor, tineretul urmând a deveni Ministerul tineretului și familiei (ultraș – ortodoxe) cu celebra cfpistă pesedistă Gabriela Firea. Toată infrastructura MTS e varză, finanțarea e de câțiva ani la un minim, care nu acoperă nici scumpirile la gaz și curent, darmite angajați noi, care să nu fie membri de partid, de facilitățile existente în legea tineretului cu locuințe și credite pentru tineri, nici nu mai pomenesc… nici nu vreau să mă gândesc cum va arăta bugetul viitorului minister…

Turismul a beneficiat de o soartă mai bună până când cuiva i s-a părut total neimportant. Că deh, politicienii români merg în concedii peste hotare, că e mai frumos la greci și la bulgari. Drept urmare ministerul a ajuns un (departament) (ceva) pe la Economie, dacă nu mă înșel. Că m-am chinuit eu un an de zile să-mi scot un ecuson de la ei. Acum vor fi mutați la IMM, că se știe că toți cei din turism sunt mici întreprinzători. Măcar apare cu numele, tot e ceva. Turismul e unul din avantajele competitive ale țării noastre, inclusiv pe valul de eco-shit și ne-ar putea crește pibul, frumos, elegant, fără mari bătăi de cap, dar cu strategie și mult bun simț.

Cercetarea. Nu mai apare niciunde. Zic că o fi greșeala redactorului știrii. Dar serios, cercetarea??? Toată lumea cu apă caldă și căldură se bazează pe cercetare să facă față vremurilor care vin. Că nu se știe până în 2050 câte țări actuale vor mai exista pe hartă. Iar noi ne permitem să-i dăm cu flit?

Later edit: tineretul dispăruse, dar a reapărut, iar cercetarea e combinată cu digitalizarea (sau nu??!!).

Ireal.

Știrea e aici. Vedem ce se confirmă și ce nu.

Dar dacă în loc să te plângi pe fb, îi scrii primarului?

Înțeleg folosirea rețetelor sociale pentru a-ți calma frustrările, și eu fac asta. Practic am un blog special pentru frustrări, nervi și sarcasm. :)) Și un altul pentru distrus rețete, atunci când primul nu mai face față. :))))))))) Dar cred că am ajuns la nivelul în care credem că lucrul acesta ne va rezolva și problema. Ceea ce în majoritatea cazurilor nu se întâmplă.

Cel mai recent caz l-am văzut cu privire la turism. Mergem într-un loc, care e mediatizat pe net și când ajungem la fața locului, 1) e full – că și alții au făcut ca noi – drept urmare e aglomerat și jegos (n-am înțeles de ce asocierea aceasta este implicită pe meleagurile băștinașe) și/sau 2) serviciile sunt proaste, căci per ansamblu turismul în România este la aceeași calitate precum toate celelalte domenii (nu pricep de ce avem așteptări nerealiste, doar pentru că am văzut o poză fotoșopată pe net).

No bine, ne-am răcorit pe net, prietenii ne-au dat dreptate, dar… ați încercat să scrieți direct primăriei din zona vizitată? Dar Consiliului județean, care are o comisie pentru diverse + turism? Dar ex-Ministerului turismului, că denumirea s-a schimbat, dar birourile și persoanele au rămas?

Sunt n locații care au fost reabilitate și/sau mediatizate pe bani europeni, practic banii cetățenilor, că nimeni nu are tiparniță – credeți că ăia vor fi fericiți să audă că banii lor s-au dus pe p..?

Cred că decât să plângem mai bine învățăm să facem research mai bun și să folosim instrumente care există în acest moment – dacă booking ne dă cu flit la o rezervare anulată aiurea în tramvai, o reclamație la Protecția Consumatorilor + una la minister, la departamentul care dă autorizațiile vor face minuni. Mai ales în vremurile covidoase, când nu se știe de unde te lovește falimentul.

Și în ultimă instanță stați acasă, că nu a murit nimeni din cauză că nu a făcut turism. 🙂