Round trip: Valea Oltului – Târgu Jiu – Defileul Jiului – Sarmizegetusa- Hunedoara (2)

Și ce s-a mai modificat Claudia pe Valea Oltului? Părea tot ca odinioară, doar casele au început să arate ca peste tot… Globalizarea, nene. Din mers n-am reușit să fotografiez nimic, dar zău dacă nu merită să mai tragem o fugă prin zonă, că în vreo câțiva ani arhitectura locală o să o mai regăsim doar în muzeele etnografice. Recunosc, am sentimente contradictorii, asta în condițiile în care nu aș rezista la țară mai mult de o săptămână. Pe de o parte punem presiune pentru a aduce satul românesc în epoca contemporană, pe de altă parte nu conservăm nimic. Și oamenii fac rost de bani și mai trag un etaj la casă… cam ca în Caesar 🙂

Singura oprire pe Valea Oltului a fost la Mănăstirea Cozia. Vechea biserică pare aproape invizibilă printre restul clădirilor (chilii? spații de cazare??). Construită pe malul Oltului, este o ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, de pe la 1388. Numele este de origine cumană, numele folosit inițial fiind Nucetul. Este o biserică în stil bizantin, dar modificată în stil brâncovenesc.

Partea superioară a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor și pictura din pronaos datează din timpul lui Mircea cel Bătrân. Pictura a fost renovata în 1517, în vremea lui Neagoe Basarab, când s-a făcut și fântâna care îi poartă numele, dupa cum se vede într-un fragment de inscripție; între anii 1706-1707 i-a fost adăugat pridvorul, s-a refăcut pictura din incintă și s-au adăugat cerdacurile, chiliile și s-a reconstruit havuzul cu apă. Toate acestea s-au facut de către paharnicul Șerban Cantacuzino.

Pictura originară se păstrează în naos, unde pe peretele de vest sunt pictați Mircea și fiul său Mihail în costume de cavaleri, iar în stânga se află portretul lui Șerban Cantacuzino.

În pronaos se găsesc mormintele voievodului Mircea și al monahiei Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, calugărită după moartea fiului ei, decedată în 1605. Piatra funerară a domnitorului este o copie a celei originale și datează din 1938. În ”Cerdacul lui Mircea”, din corpul de chilii dinspre Olt, a scris Grigore Alexandrescu cunoscuta poezie ”Umbra lui Mircea la Cozia”.

La intrarea în mănăstire am văzut cea mai aliniată livadă de meri 🙂

Și cum ziceai Claudia, merii cresc în copaci, nu pe raft la supermarket? 🙂

Parcarea este vis-a-vis de mănăstire și nu se plătește intrare. Dacă nu mă înșel era și un magazin cu brizbrizuri, dar noi l-am prins închis (asta pentru pasionații de obiecte bisericești). În incinta mănăstirii se mai află un muzeu cu obiecte specifice.

În episodul următor o să vă povestesc despre cum am căutat farfurii de Horezu și am găsit magneței cu Dracula.

Advertisements

Round trip: Valea Oltului – Târgu Jiu – Defileul Jiului – Sarmizegetusa- Hunedoara (1)

Vreo 800 și ceva de kilometri, de făcut în 3 zile. Principalul obiectiv turistic a fost Castelul Corvinilor, în Hunedoara, unde ne-am dat întâlnire cu maman la reședința de vară, doar că am ales să ajungem la el pe un traseu ușor ocolit 🙂

Drumul Brașov – intrarea în Sibiu e arhicunoscut; de la intersecția cu Petrom am luat-o către Tălmaciu, pe Valea Oltului – din fericire am prins o zi cu puțină ploaie și trafic cât de cât ok. Ne-am oprit la Cozia și cam atât, după Râmnicu Vâlcea am cotit-o spre Târgu Jiu și am mai făcut o oprire la Horezu. Până în Târgu Jiu s-a făcut cald și soare, ca să ne iasă pozele cum trebuie :)) Ziua următoare am petrecut-o prin Defileul Jiului, puțin în Petroșani căutând un muzeu, pe care l-am găsit în renovare și la Sarmizegetusa, plus am mai văzut o biserică în Densuș (lângă Hațeg). Am dormit în Hunedoara și în ultima zi am vizitat Castelul și ne-am cărat acasă. Pe autostradă 🙂

Drumul e ok, renovat, mai puțin prin satele de pe lângă Hațeg. Autostrada însă e o durere de stomac!!! Și pericol public cu câte cratere are!

Zona Hunedoarei este plină de indicatoare turistice și centre de informare, spre deosebire de sudul țării. De altfel, cum sari dealul, încep să apară și rețelele de magazine, de automat începi să îți aduci aminte că ești în Transilvania (dacă ceva poate să ne indice nivelul de trai în diferite regiuni, atunci acela sunt rețelele de magazine).

Peisajele sunt absolut superbe. De altfel, dacă aveți timp merită să lungiți traseul și să îl combinați cu ceva drumeții în natură 🙂