RIP presa locală din orașul de poveste | redacția și contactul

Am tras cu un ochi peste site-urile știrilor locale din Brașov și am descoperit că mai nou este greu și să găsești informațiile de contact.

Ai trei modalități la dispoziție să găsești un email de contact: în meniul de sus (unde ar fi logic), undeva jos pe prima pagină sau prin termeni și condiții/ gdpr. Nu sunt convinsă că și răspunde cineva la majoritatea dintre ele, multe emailuri fiind din cele generice, dar decât nimic, bune și ele.

Găsim o secțiune de contact, cu adresă și telefon la site-urile ziarelor care (bănuiesc) că apar și în format fizic.

Dar al cui ești tu mamă (site, ziar, radio sau tv)?

Site-urile tv sunt obligate să posteze un pdf cu acționariatul, pe care îl găsim sub denumirea magică “date despre companie”, undeva jos pe prima pagină de site, cu cele mai mici fonturi posibile. La radio, idem. La restul, căutați detalii prin zona de GDPR, dacă nu există numele firmei/instituției undeva jos pe site, la despre noi sau la contact. Într-un exemplu, avem vizibil la contact fondatorul, chiar nu este clar dacă el virează banii de salarii și utilități și în prezent.

Dar redacția, unde o fi redacția?

No bine, nu există niciun site unde să apară buton de “redacția”. Avem redacția menționată la “despre noi” în 6 cazuri sau la “contact” în 2 cazuri. În restul de 12 cazuri, redacția o formează roboțeii.

Aici este de fapt tragedia presei locale. După ce că sunt puțini jurnaliști, fără organizații de reprezentare (Clubul de presă al lui Gușă, goarnă a Kremlinului, nu se pune), cu nu foarte multe oportunități de carieră și cu un job solicitant, în cazul cel mai fericit îți apare numele lângă articol. Pe de altă parte, mai ales în contextul de față, pe noi ne interesează transparența. Eu vreau să știu cine scrie/produce știrea și dacă am comentarii legate de ea, să pot să intru în contact direct cu autorul; comunicatele de presă ar trebui marcate ca atare (nu cu “redacția”); publicitatea ar trebui să fie vizibilă de pe lună și marcată cu “P” din titlu. Idem comunicatele de presă politice din afara campaniei electorale. Și când va fi AI, facem secțiune de AI, diferită de roboțeii actuali. Hai, că nu o fi așa greu.

Dacă nu ai redacție, te poți intitula presă? Sau altfel spus, din câte persoane ar trebui să fie formată o redacție profesionistă locală, ca să fie presă și nu blog sau organ de propagandă?

M-am uitat peste 20 site-uri, din Brașov și Făgăraș, în funcție de rezultatele din search-ul google (la cel puțin 3 am mari dileme legate de încadrarea în presă).

Cele 5 posturi de radio și televiziuni active sunt monitorizate de CNA. Două site-uri sunt auditate BRAT (poate sunt mai multe, dar n-am avut acces la date). Dar oricine poate să facă un portal de știri de pe azi pe mâine, cu site-uri la cheie, cumpărate de pe internet.

Lista în ordine alfabetică: Biz Brașov, brasov.net, Brașov metropolitan, Bună Ziua Brașov, Litera 9, Monitorul Expres, Newsbv, Nova TV, Radio Brașov, Radio România Brașov FM, Radio Super FM, Transilvania Expres, Transilvania 365, TV RTT, Ziarul metropolitan Brașov; Bună Ziua Făgăraș, FTV Făgăraș, Monitorul de Făgăraș, Salut Făgăraș,TV/Radio Nova Făgăraș.

Dacă am ratat ceva sau pe cineva, dați-mi de veste.

Despre conținut și copy-paste, în altă zi, cu soare afară.

Consultări de tineret la Făgăraș

România va prelua pentru prima oară Preşedinţia semestrială a Consiliului UE la 1 ianuarie 2019 fiind prima din trioul de preşedinţii pe care îl împarte alături de Finlanda şi Croaţia. Aflată la Preşedinţia Consiliului, România va trebui să propună cel puţin un proiect de concluzii pe o temă care să reflecte priorităţile ţării noastre în domeniul tineret.

Pentru a pregăti cât mai bine Președinția şi pentru a reprezenta cât mai fidel aşteptările tinerilor din România, Ministerul Tineretului şi Sportului lansează o campanie de consultare cu tinerii privind priorităţile tematice pe care ţara noastră ar trebui să le introducă pe agenda semestrială europeană în domeniul tineret.

Întâlnirile cu tinerii vor folosi metode interactive care să permită participanților să propună și să contribuie la discuții plecând de la nevoile lor reale. Aceste evenimente sunt organizate cu sprijinul rețelei tineREȚEA și vor implica direct aproximativ 600 de tineri cu vârsta între 14 și 35 de ani la nivel național.  Concluziile acestui set de consultări vor sta la baza propunerilor din partea României ce vor compune prioritățile țării pe sectorul de tineret din cadrul trio-ului România, Finlanda, Croația.

45% dintre tinerii din România se află în risc de sărăcie și excluziune socială, în timp ce doar 17% participă în activități de voluntariat organizate și 7%, sunt implicați în cluburi de tineret conform Raportului European pe Tineret 2015. Nevoia de a investi în tineri devine din ce în ce mai acută și mai actuală, acum și în contextul în care România va deține președenția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătare a anului 2019. Dacă ne dorim ca în 2030 să avem tineri mai implicați în viața societății, mai pregătiți pe plan profesional și personal, care să nu să nu fie nevoiți să plece din țară pentru studii de calitate și cu aplicabilitate, dacă ne dorim ca tinerii să poată trăi o viață armonioasă, e nevoie să pregătim pas cu pas un context mai bun și mai prielnic pentru dezvoltare.

Consultarea va avea loc în 9 august, de la ora 17, la 5th Avenue în Făgăraș și este destinată tinerilor și lucrătorilor de tineret din ong-urile locale, interesați de subiect.

 

decât biserici, mai bine cetăți

de fiecare dată când trec prin centrul Făgărașului, mă apucă o stare de puternică agitație agresivă. faimoasa cetate, ale cărui ziduri stau să pice, a intrat într-un con de umbră, la propriu, de când cu ridicarea noii ctitorii ortodoxe, a dracului știe cărui paroh din zonă. odioasa construcție, tronează în mijlocul orașului, ca un rahat cu moț aurit, și înghite tone de bani, care ar fi putut cu ușurință acoperi costurile de renovare ale cetății. o construcție ridicată cu mult mai mult bun simț și care este, cred eu, alături de munții Făgăraș, unul din cele mai frumoase lucruri din zonă. dar nu, mai bine ridicăm construcții care nu ne fac nici mai buni, nici mai deștepți și nici măcar nu cresc PIB-ul zonei și ne milogim la tv să vină alții și să ne restaureze cetatea de care prea puțin ne pasă.