au fost odată…

… telefonul cu disc, telefonul fix cu butoane, faxul, computerul, laptopul, discheta, cd-ul. Diferite instrumente de comunicare pe care le vom mai regăsi prin muzee (și prin instituții publice românești ). Ne vom uita la ele și ne vom aminti de tinerețe. Rămâne de văzut dacă ne vom mai împărtăși sentimentele avute în momenul în care ne vom uita la ele, pentru că s-ar putea să nu mai avem cu cine… societatea va fi atât de dezvoltată, încât nu vom mai avea nevoie de  comunicare și relaționare interpersonală.

… blogurile. A fost o vreme în care dacă nu aveai blog, nu existai. Dacă nu îți începeai dimineața citindu-le și comentându-le, nu aveai despre ce discuta în timpul zilei. A fost… prin preistorie…

despre ong-uri

De fiecare dată când aud câte un dobi invocând societatea civilă și dând ca exemplu vreo 2-3 organizații invoc multe personaje celebre în gând sau cu voce tare. Pentru că, din punctul meu de vedere, cele 2-3 invocate nu sunt întotdeauna reprezentative pentru sector. Desigur, este o părere personală și trebuie tratată ca atare. Frumos ar fi ca zecile de mii de organizații înființate în România să fie active și suficient de puternice pentru a transmite mesajele necesare… dar știm cu toții că este o utopie. La fel ca și cea cu IMM-uri puternice, care contribuie la dezvoltarea societății…

scheme logice

Întâmplarea face că dacă dau drumul mașinii de spălat și cuptorului cu microunde în același timp îmi sare siguranța (de fapt nu e nicio întâmplare, doar rezultatul combinației între apartamente vechi, electricieni de cacao și necesități urbane). Ultima dată mi-am lipit un sticker pe frigider cu “atenție, nu folosi cele 2 în același timp”. Bineînțeles că îmi sare în ochi de fiecare dată. Când ajung la frigider. Asta nu înseamnă că azi nu am luat-o de la capăt. Drept urmare următorul sticker va fi pe cuptorul cu microunde. O schemă logică: ai dat drumul la mașina de spălat? dacă da, învârte de buton. dacă nu, rabdă ))

lei noi sau lei vechi?

Nu știu dacă știți dar există muulte persoane care încă spun prețurile în lei vechi. Am întâlnit inclusiv tineri, ceea ce e extrem de ciudat. Eu văd o singură explicație validă: incapacitatea de adaptare la contextul actual. Cam nasol, dacă stai să te gândești că nu poți avea schimbare cu persoane care nu-s capabile să se adapteze vremurilor. Apropo de “să se schimbe, dar să rămână la fel”.

ceea ce nu se vede de la tv

Weekendul ăsta am ajuns în București. Dintr-una în alta s-a întâmplat să trecem cu mașina pe lângă TNB, respectiv zona cu revoluția faimoasă. Asta după toate prostiile văzute pe la tv și după imaginat diverse scenarii și pus diferite întrebări (ca de ex. să trecem prin centrul capitalei sau să-l ocolim șamd). No bine, nu știu cum ați perceput voi ce se întâmplă prin piața Revoluției, însă pentru mine “sutele” de revoltați au însemnat o gașcă mai mare de cetățeni, majoritatea de sex masculin, într-un grup compact, aranjat între gardul din stradă și statuia din spatele lor și fața TNB, care săreau ca proștii în sus (probabil de frig…), cu oareșce cartoane pe post de pancarde, flancați de niște jandarmi și de muuulte caruri tv cu reflectoarele de rigoare… Și asta a fost tot… Recunosc că am fost dezamăgită și că unica chestie care-mi trece prin cap rememorând imaginile e că nici măcar o revoluție nu mai suntem capabili să o facem așa cum trebuie…

cu ce vă ocupați? cu hârtii..

Cred că ministerul de resort ar trebui să introducă în cor meseria de hârțogar. sau generator de maculatură. că în așa ceva m-am transformat de câteva zile. de dimineața și până seara generez tone de hârtii, în română și engleză că suntem globalizați, ce moașă-sa și încă nu am terminat…

ziua protestelor împotriva SOPA

Stop Online Piracy Act. O propunere de lege vis-a-vis de copyright, internet și piraterie care se află în dezbatere la americani și care, dacă va fi adoptată, va avea efecte și asupra noastră. Așa că dacă de azi încolo nu o să vă meargă anumite site-uri, să nu vă mirați, că-s la protest…

Ați lucrat cu instituții de stat?

Se întâmplă să fi avut tangență cu multe instituții de stat. Școli, spitale, primării, tot felul de instituții descentralizate, servicii, departamente, etc. Toate acestea lucrează într-un sistem în care “schimbare” este un cuvânt uneori imposibil de pronunțat. Dacă le propui una-două idei care le-ar putea face viața mai fericită, vei afla că nu se pot implementa, deoarece… și va urma o listă lungă de argumente. Uneori ele sunt valide. Alteori sunt doar o justificare pentru “suntem în siguranță în sistemul nostru care merge prost și nu vrem bătăi de cap suplimentare”. Sistemul de stat e cel care nu poate angaja o persoană, până nu au plecat 7. Sistemul de stat e cel care generează mai multă maculatură și resurse irosite prin licitații umflate decât ne putem imagina. Sincer, eu sunt sătulă de stat. Vreau un stat minimalist. Minimul necesar pentru ca șandramaua să meargă și să nu ajungem să ne dăm în cap unii altora în numele drepturilor personale. În rest, vreau calitate pentru banii pe care îi plătesc cu regularitate sub formă de impozite directe și indirecte. La ora actuală nu văd statul făcând asta…

PS1: în mod evident, există în sistemul de stat și oameni ok, care încearcă să schimbe ceva. Dar sunt prea puțini…

minore care fac copchii și/sau sex de prime-time

Bănuiesc că ați văzut că în ultima vreme prime-time-ul îl fac știrile cu minore. Minore făcând prunci, minore făcând sex oral, minore care se prostituează. Stai și te întrebi ca prostul, bă, copchilele ăstea când au timp de activități de adulți? Că toate-s ocupate cu sharuit poze din toaletă și crescut văcuțe în farmville… Lăsând gluma la o parte, avem următoarele cifre și statistici:

- fetele intră mai repede la pubertate, în jur de 9-10 ani. Că e de la mâncarea plină de hormoni, că e de la chimicalele din mediu sau de la altceva, chiar nu mai contează. Contează că de la vârsta respectivă pot procrea…

- în școala românească educația sexuală e frumoasă, dar cam inexistentă. Cu ceva ani în urmă ministerul de profil a instruit ceva profesori pentru a susține subiecte diferite la ore de dirigenție. Între timp posturile respective s-au desființat. Psihologii școlari sunt puțini și de abia fac față consilierii psihologice. ONG-urile de profil au capacitate redusă de acțiune. Iar strategie unitară în domeniu nu prea există.

- în vara lui 2011, peste 85.000 copii aveau cel puțin un părinte plecat în străinătate. Copiii rămîn să fie crescuți de bunici, frați mai mari sau alte neamuri, care-s cam depășiți de situație.

- modelul de succes promovat în media românească este al pițipoancelor cu silicoane mari și creier mic, luate sub aripa protectoare a unui domn cu portofel mare, care să le deschidă calea spre succes, direct proporțională cu deschiderea picioarelor. Dragi televiziuni, asta promovați, asta aveți!

Dar stați flexați că nici alții nu o duc mai bine. Serialele americane abundă de minore de 15 ani, însărcinate.

Ce ar fi de făcut? Educație sexuală în școli, făcută corect și constant. O legislație adecvată și aplicată pe părinți, în primul rând. Că nu te pune nimeni să faci copchii. Dar, dacă te-ai hotărât să îi ai, atunci ar fi cazul să ai grijă de ei până-s majori. Și dacă ai plecat în Italia mai mult de jumătate de an, fă bine și ia-i cu tine. Că un iphone și o geacă nu o să suplinească niciodată relația față în față de fiecare zi. Și scoateți-vă copiii de pe farmville! Mai bine îi trimiteți să îngrijească vaci reale, de abia își relaxează hormonii… și fac și mușchi

-

de când monopolul și serviciul statului sunt mai eficiente decât concurența și serviciile private??

Circulă pe net o cauză/petiție care începe cu “Spuneți nu desființări serviciului public de urgență Smurd”. Prima întrebare pe care mi-am pus-o a fost, normal, se desființează Smurd? De când, de ce, șamd? Că nu am auzit nimic de genul ăsta și cred că Arafat ar fi primul care ar apărea pe toate posturile pentru a-și susține cauza. Așa că m-am pus pe citit. Motivația celui care a creat petiția este una singură: modificarea Legii sănătății care va permite apariția serviciilor private de ambulanță va conduce la concurență, deci la desființarea Smurd. O logică super tare! Mă întreb cum s-or descurca nemții cu toate serviciile lor private…

Din nefericire, creierul românilor e stafidit de la atâtea emisiuni tv proaste, cauze idioate de pe net și microbi din apa ieftină de pe raftul supermarketurilor interesate doar de profit. Că altfel nu îmi explic de ce dăm share ca gloata și suntem incapabili de dezbatere publică.